Noua lege a pensiilor stârnește haos și nemulțumiri

0
Publicat:

Înlocuirea unui simplu „sau“ cu un „și“ din proiect scoate un milion de români de la Pilonul II, în timp ce creșterea contribuției din ianuarie, de la 3,75% la 4,75%, ar pune o și mai mare presiune pe bugetul de pensii.

O lupă pusă pe un săculeț pe care scrie Pension, lângă mai multe monede și un calculator
Creșterea contribuției la Pilonul II din ianuarie va diminua contribuția la fondul public de pensii

Noua lege a pensiilor creează haos în piață, pe de o parte pentru că nu este clar de unde vor veni banii pentru majorarea de două ori a pensiilor publice în 2024 (indexarea în ianuarie cu rata inflației și majorarea cu 40% promisă pentru luna septembrie), iar pe de alta, din cauza unei prevederi care ar elimina circa un milion de români de la obligativitatea plății contribuțiilor către Pilonul II de pensii private.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a avertizat deja că prin simpla înlocuire a cuvântului „sau” cu „și” dintr-un articol va produce efecte dramatice pentru aproape un milion de români, dar și pentru fondurile de pensii private.

APAPR atrage public atenția asupra unei modificări legislative în proiectul noii legi a pensiilor care va exclude definitiv din Pilonul II de pensii private aproape un milion de liber-profesioniști (PFA, II, IF, DDA etc.), funcționari publici și manageri angajați cu contract de mandat. Această nouă excludere din Pilonul II s-ar adaugă milionului de salariați deja excluși cu contribuțiile viitoare până în 2028 (construcții, agricultură, industrie alimentară, IT), adică un impact major asupra stabilității Pilonului II de pensii private obligatorii”, a informat APAPR.

Un „sau“ înlocuit cu un „și“ elimină un milion de români de la Pilonul II

Potrivit asociației, prin art. 35 alin. (2) din proiectul noii legi a pensiilor, prevederea în vigoare în prezent (potrivit căreia la Pilonul II contribuie salariații și toți cei care plătesc CAS) este înlocuită de o prevedere care menține în sistem doar salariații, nu și pe cei asimilați salariaților (profesii liberale, contracte de mandat etc.). „Modificarea legislativă este aparent minoră – înlocuirea unui „sau” cu un „şi” – dar produce efecte dramatice pentru aproape un milion de români și pentru Pilonul II ca sistem. Modificarea este prezentă doar la alin. (2), care se referă la contribuția virată Pilonului II, nu și alin. (1), care se referă la contribuția virată la bugetul public de pensii”, a subliniat asociația.

Legea în vigoare – Legea 263/2010 – menționează faptul că această contribuție la fondul de pensii administrat privat, „care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat”, iar noua lege a pensiilor modifică acest articol, urmând ca acesta să menționeze faptul că această contribuție la Pilonul II de pensii private, „care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi şi pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat”.

Din ianuarie ar trebui majorată contribuția la Pilonul II

În plus, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în primăvara anului trecut, contribuția la Pilonul II crește de la 1 ianuarie de la 3,75 cât este în prezent, la 4,75, ceea ce înseamnă că din contribuția de 25% reținută din salariile angajaților, la sistemul public de pensii va ajunge doar 20,25%.

Măsura este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Creșterea contribuției la Pilonul II din ianuarie 2024 va pune presiune și mai mult pe bugetul de pensii publice, care este deja în deficit, și va fi extrem de greu de găsit finanțare și pentru majorarea cu 40% din septembrie 2024, așa cum au promis politicienii.

2.032 de lei, punctul de pensie din ianuarie

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a precizat recent că noua lege a pensiilor va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei.

Pentru acordarea majorării de 13,8% (indexarea cu rata inflației din luna ianuarie 2024 – n. red,), care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie”, a explicat Bucura-Oprescu.

În ce privește indemnizaţia minimă socială, oficialul a afirmat că aceasta va fi de 1.960 de lei și că actul normativ încurajează contributivitatea şi munca, prin acele puncte de stabilitate pentru perioada lucrată peste 25 de ani de vechime: de la 25 la 30 de ani se pot obţine 0,5 puncte pe an în plus; de la 31 la 35 de ani – 0,75 puncte şi la peste 35 de ani – un punct în plus pe an.

Banii pentru pensii divizează Coaliţia

Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, a anunțat că mărirea consistentă a pensiilor va avea loc în septembrie 2024, cu 40%, exact în săptămânile premergătoare alegerilor locale, dar și cu câteva luni înainte de prezidențiale și parlamentare.

Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde de lei pe lună, adică 55,36 miliarde de lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie 2024”, a explicat Bucura-Oprescu.

Suma avansată de ministrul Muncii a stârnit reacții în Coaliție. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, formaţiune care îl susţine pe Marcel Boloş în funcţia de ministru al Finanţelor, a afirmat că „la cifrele anunțate, impactul e de 3% din PIB, ceea ce e extraordinar de mult și trebuie să avem sustenabilitate”. Ulterior, pentru că Finanţele nu au avizat proiectul de lege, în şedinţa Coaliţiei ministrul Muncii a revenit, menţionând că impactul ar fi de aproximativ 30 de miliarde de lei. Legea ar urma să ajungă la Parlament după aprobarea Guvernului, termenul pentru adoptare fiind 20 noiembrie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite