Video Noi pachete de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Anunțul ministrului Dragoș Pîslaru

Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi deblocarea programului „Sprijin pentru România”, prin care se vor acorda noi pachete de sprijin financiar pentru persoanele vulnerabile, prezentând categoriile care vor beneficia de bani de la stat.

Ministrul Dragoș Pâslaru a anunțar reluarea programului „Sprijin pentru România”

Principalele declarații ale ministrului Dragoș Pîslaru privind categoriile care vor primi tichete sociale:

„Vorbim de tichete sociale și tichete educaționale. Guvernul a deblocat programul Sprijin pentru România. Pentru 2025 avem cadrul legal pentru a acorda sprijin pentru 1,3 milioane de beneficiari cu o valoare a programului de 372 milioane de lei”.

Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile. Astfel, persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare şi mese calde în valoare de 250 lei până la finalul acestui an.

Acordarea se va face în două tranşe a câte 125 lei. Ordonanţa de urgenţă modifică o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul Sprijin pentru România”.

Astfel, pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.623.336 persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.

Potrivit ministrului Investiilor, beneficiază de acest sprijin:

• pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizaţie socială,
• copiii şi adulţii cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
•  familiile şi persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune ( 313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani).

„Valoarea voucherelor este de 250 de lei în 2 tranșe și ajută la sprijinirea celor aflați în sărăcie. În luna septembrie vom face prima plată. În decembrie pe cea de a doua”, a declarat ministrul.

Finanţarea provine din bugetul de stat şi fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială.

Prin acelaşi act normativ, Guvernul a majorat bugetul destinat elevilor defavorizaţi din învăţământul preuniversitar de stat (preşcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depăşind 674.000 de elevi în anul şcolar 2024–2025.

Aceştia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanţate din fonduri externe nerambursabile. Măsura se implementează prin POIDS, Prioritatea 10 – Incluziune socială.

Alte declarații

Ministrul a spus că, deși acești bani ajută, în mod evident, la sprijinirea celor mai vulnerabili dintre noi, acești bani nu rezolvă problema fundamentală pe care o avem în țara noastră - mult prea mulți oameni aflați în sărăcie.

„Și ceea ce este foarte important de înțeles este că, iată, în acest moment venim cu o măsură care este, ca economist vă pot defini ca anticiclică, deci cumva care vine pentru a sprijini oamenii în condițiile care economia a încetinit și pe care încercăm, iată, să putem să inversăm aceste efecte pe care le au măsurile pe care le-am avut până acum, tocmai pentru persoanele vulnerabile.

Dar ceea ce este foarte important de înțeles e că o politică de transferuri financiare nu poate fi eficientă fără servicii reale de sprijin pentru aceste persoane. Și ceea ce aș vrea să anunț astăzi - pe lângă deblocarea acestui program și vestea excelentă pentru persoanele care au așteptări de a primi aceste resurse - este și noua abordare guvernamentală cu privire la sprijinirea celor vulnerabili, pentru a-i sprijini în mod concret să iasă din zona de deprivare, de marginalizare și sărăcie”, a spus Pîslaru.

Cu alte cuvinte, a adăugat acesta, deși transferurile financiare sunt cele care, evident, îi ajută pe cei mai încercați din societate, în lipsa unui, se numește management de caz, deci o aplecare a statului pentru nevoile oamenilor, pentru a identifica problemele lor, pentru a putea într-adevăr să înțeleagă situația în care se află, este nevoie de un pachet de servicii de sprijin.

„Oamenii, altfel, vor rămâne captivi, vor rămâne dependenți de ajutoarele de la stat în loc să poată să aibă o viață independentă. Și vă dau câteva exemple, ca să înțelegem despre ce este vorba. Dacă avem, de exemplu, un copil în risc de abandon școlar în România, acest lucru nu se rezolvă doar transferând o sumă de bani modică pe care statul să o ofere. Cauzele abandonului școlar sunt variate; discutăm de lipsa unui loc de muncă al unuia din părinți, discutăm de probleme medicale pe care le poate avea copilul respectiv - boli cronice, adicții, violență domestică, dizabilități, lucruri care sunt de o complexitate mult mai amplă decât transferul unei sume financiare. Și toate aceste elemente compun vulnerabilitatea familiei și a copilului. Intervenția nu poate să fie doar legată de un transfer financiar, trebuie să ai într-adevăr o privire generală asupra măsurilor pe care consilierul școlar le ia la școală, pe care asistentul medical le ia în comunitate, sau medicul de familie, măsurile care țin de violență sau adicție. În cazul unui adult, la fel, complexitatea este foarte mare. Adultul respectiv are, poate, problema găsirii unui loc de muncă mai bine plătit sau pur și simplu un loc de muncă, oferirea de formare profesională pentru lucrul acesta, consiliere psihologică atunci când discutăm de depresie, ceva despre care nu se discută, sprijin pentru rezolvarea problemelor medicale, protecție în caz de violență. Și toate aceste lucruri fac parte dintr-o înțelegere a vulnerabilității generale a persoanei, iar statul nu poate să aibă o politică de siloz în care fiecare instituție vede câte o mică componentă, dar nu există coordonarea între instituții.

În termeni profesionali, această vulnerabilitate multiplă se numește intersecționalitate. Cu alte cuvinte, un om nu are o singură problemă, are o serie întreagă de probleme și, atunci când un om e vulnerabil, problemele nu sunt de un singur fel. Și ceea ce este foarte important e că statul român, până acum, a avut o abordare relativ primitivă, relativ de bază în ceea ce privește sprijinul celor vulnerabili, concentrată mai degrabă pe aceste transferuri și mai puțin pe partea de servicii, iar atunci se oferă serviciile, fără o coordonare între toate instituțiile.

Scopul este acesta foarte clar, ca să folosim banii europeni, și discutăm aici de o sumă de 800 de milioane de euro pentru serviciile integrate, este vorba de 19 -20% din alocarea totală pe care o avem pe măsurile pentru vulnerabilitate. Și aș vrea să vă spun că am vorbit cu domnul ministru Florin Manole și acesta este într-adevăr proiectul fanion pentru tratarea și rezolvarea vulnerabilității în România în perioada următoare”, a adăugat Dragoș Pîslaru (video).

Guvernul a adoptat joi un proiect de Hotărâre pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Mecanismul de implementare a măsurilor de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, regulile de acordare, modalitatea şi frecvenţa măsurilor de sprijin, precum şi instituţiile responsabile.

Potrivit acestuia, „Sprijinul material (...) are drept scop compensarea unei părţi din cheltuielile cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic şi poate fi utilizat în perioada 2024-2027 pentru achiziţionarea de produse alimentare şi/sau mese calde. Sumele acordate sub forma tichetului social pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde pot fi utilizate în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.”