Neîncrederea în sine îi costă pe tineri 6.600 lei pe an. Pe ce își cheltuie banii
02 din 3 tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani au o stimă de sine scăzută, iar acest lucru îi costă aproximativ 6.600 de lei pe an, arată un studiu realizat pentru ING Bank.
Potrivit acestuia, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani cheltuie, în medie, mai mult de un salariu mediu net pe comportamente dăunătoare prin care fac față sentimentelor negative față de propria persoană.
Cele mai păguboase obiceiuri sunt cele asociate cu recompensele imediate și cu obținerea unei senzații de bucurie sau plăcere, cum sunt excesele alimentare și cumpărăturile compulsive.
Astfel, consumul de mâncare nesănătoasă ajunge să-i coste dublu pe tinerii care nu se apreciază suficient.
În ceea ce privește shopping-ul, aceștia își cumpără de două ori mai multe obiecte prin care își pot afirma statutul, precum haine, încălțăminte sau gadgeturi, și cheltuiesc cu 30% mai mult pentru acestea față de cei ce stau mai bine la capitolul stimă de sine.
Rezultatele studiului realizat de Mercury Research pentru ING Bank prezintă o imagine a sănătății financiare a tinerilor români în contextul provocărilor cu care se confruntă. Anxietatea socială, teama de a fi respinși sau judecați, comparațiile cu cei din jur și stima de sine scăzută sunt cele mai întâlnite fațete ale lipsei de iubire de sine și, implicit, cele mai frecvente motive ce activează comportamentele dăunătoare la adresa propriei persoane: auto-învinovățirea, autoizolarea/izolarea auto-impusă, shopping-ul impulsiv, consumul de prea multă mâncare și ieșitul excesiv în oraș.
„Stima de sine influențează în mod decisiv calitatea vieții noastre, așa încât este ideal să conștientizăm acest lucru și să îl cultivăm timpuriu. Aceasta se dovedește cu atât mai importantă în perioadele de tranziție în viață, așa cum este trecerea de la adolescență la tinerețe, de la a locui cu părinții, la viața pe cont propriu.
În plus, orele lungi petrecute pe rețelele de socializare care prezintă deseori o imagine perfectă, nu una reală, acutizează situația și mai mult. Vedem provocările cu care se confruntă tinerii și suntem foarte atenți la nevoile lor”, a declarat Silvia Mihăilescu, Director Marketing şi Comunicare ING Bank.
Pentru tinerii Gen Z, comparația între realitățile pe care le trăiesc și ceea ce văd în online duce la sentimente de inadecvare și nesiguranță - iar acestea, de multe ori, rezultă în mecanisme de adaptare dăunătoare.
„Indiferent de vârstă sau generație, mulți dintre noi avem o serie de obiceiuri care ne afectează negativ viața. Dar, pentru Gen Z, impactul acestor obiceiuri se resimte cel mai tare în aria financiară a vieților lor”, povestește Andreea Ghenoiu, Creative Partner la Jam Session.
Șomeri cu pretenții
Ultimele date statistice publicate de INS arată că șomajul la tinerii de sub 24 de ani se apropie de 23%, ceea ce înseamnă că aceștia trăiesc de fapt pe banii părinților, tot părinții fiind cei care le sponsorizează cheltuielile care-i fac să se simtă agreați în societate.
Pe de altă parte, deși nu au apucat să-și formeze o carieră, mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani spun că salariile sunt prea mici pentru nivelul lor de experiență, iar doi din cinci nu se angajează în domeniul studiat.
„Pretențiile lor financiare sunt mai mari în ciuda lipsei de experiență, iar mentalitatea conform căreia e nevoie să îți sacrifici stilul de viață pentru a dobândi cunoștințe profesionale nu li se potrivește. Vedem totodată și cât de mult s-au schimbat așteptările privind viața profesională de la o generație la alta și anticipăm schimbări semnificative în modelul actual de muncă, ca urmare a evoluției Gen Z pe piața muncii.”, spune Ana Vișian, BestJobs România.
Se încarcă comentariile...
