Munca la negru şi evaziunea fiscală din UE au înflorit de la izbucnirea crizei

Sectorul construcţiilor este unul dintre cele mai prielnice pentru munca la negru, potrivit raportului

Înăsprirea regimurilor fiscale, reglementările tot mai ample asupra pieţei muncii şi pierderea încrederii în guverne i-au determinat pe tot mai mulţi europeni să abandoneze piaţa albă şi să lucreze la negru, potrivit unui studiu paneuropean comandat de Institutul pentru Afaceri Economice din Marea Britanie.

Peste 30 de milioane de cetăţeni UE muncesc la negru, o piaţă care valoarează zeci de miliarde de dolari, potrivit raportului. Pentru state lovite puternic de criză precum Spania, Italia şi Grecia, valoarea acestor venituri ilicite se ridică la echivalentul a 20% din Produsul Intern Brut al fiecărei ţări. 

În Marea Britanie, piaţa neagră reprezintă aproximativ 10% din PIB, cotă ce creşte la aproximativ 14% pentru statele nordice şi variază între 20 şi 30% pentru statele supraîndatorate din sudul Europei, potrivit Institutului pentru Afaceri Economice, cu sediul la Londra. 

Autorii studiului sunt Freidrich Schneider, profesor de Economie la Universitatea ohannes Kepler din Austria şi Colin Williams, profesor de politici publice la Universitatea Sheffield din Marea Britanie. Aceştia au arătat că economia neagră a înflorit în UE de la izbucnirea crizei, principala cauză fiind majorarea taxelor şi a impozitelor. 

De aceea, cei doi profesori universitari recomandă guvernelor să-şi concentreze eforturile nu neapărat pe combaterea evaziunii fiscale, cât pe măsuri de încurajare a antreprenoriatului şi să relaxeze cadrul fiscal. 

Pe măsură ce tot mai mulţi oameni au fost forţaţi să intre pe piaţa neagră, guvernele pierd venituri din impozite. Prin urmare, apelează la creşterea taxelor, stimulând şi mai mult munca la negru. Este un ciclu periculos. raportul Institutului pentru Afaceri Economice

„O reducere a poverii fiscale va conduce cel mai probabil la o reducere a economiei negre. Într-adevăr, un astfel de scenariu pozitiv se poate crea din tăierea impozitelor. Numărul muncitorilor la negru va scădea, iar guvernele vor strânge mai mulţi bani din impozite”, explică aceştia. 

Efectele extinderii economiei negre din Uniunea Europeană se simt cel mai tare în ţările cu probleme. Spre exemplu, mediul de afaceri din Italia a fost decimat în ultimii ani de crima organizată, pentru care criza economică s-a dovedit prilejul ideal pentru a-şi întinde tentaculele. 

Mafia italiană, profit de 100 de miliarde de euro

Criza economică şi dificultăţile prin care trec micii antreprenori şi oameni de afaceri au ajutat Mafia să-şi consolideze influenţa asupra economiei naţionale, care a ajuns la cote fără precedent. Sute de mii de firme au ajuns la mâna cămătarilor, după ce băncile au început să acorde tot mai greu credite. 

Astfel de practici - împrumuturi de la cămătari şi taxe de protecţie - au devenit o „urgenţă naţională", atrăgea anul trecut atenţia grupul italian SOS Impresa, care protejează interesele antreprenorilor în faţa crimei organizate.

Potrivit unui raport emis atunci de grup, crima organizată din Italia are o „cifră anuală de afaceri" de 140 de miliarde de euro, generând profituri de peste 100 de miliarde de euro (mai mari decât cele obţinute de gigantul energetic italian Eni, spre exemplu). Astfel, cu lichidităţi în valoare de 65 de miliarde de euro, „Mafia Inc a devenit cea mai mare bancă din Italia", spun reprezentanţii SOS Impresa.