Monica Tatoiu director general Oriflame România: „România îşi va reveni după alegerile din toamnă”

Şefa Oriflame spune că dacă guvernul nu îşi va finaliza planurile înseamnă că „nu va vrea, nu că nu va putea”. Criza din România nu seamănă cu cea mondială ci este una internă, generată de lipsa strategiilor guvernamentale din ultimii 20 de ani, afirmă Monica Tatoiu.

Cum percepeţi dumneavoastră criza?

Eu sunt o mare admiratoare a BNR şi, în special, a guvernatorului Mugur Isărescu care cred că este persoana cheie care a ţinut România departe de crizele reale din ultimii 20 de ani. Nu există, realmente, o comparaţie între criza din România şi cea mondială.

Noi depindem doar 30% de exporturi şi 70% dintre acestea sunt către UE. În rest, depindem de piaţa internă şi atunci criza la nivel intern se manifestă mai puţin din cauza parametrilor care au determinat criza de pe Wall Street sau Marea Britanie, Franţa sau Japonia, ci din cauza crizei de autoritate, a crizei interne, a lipsei atragerii de fonduri, a lipsei proiectelor de infrastructură. Noi, în ultimii 20 de ani nu am fost capabili să creăm strategii pe termen lung, să ne ţinem de ele şi să avem proiecte la nivel regional care să funcţioneze.

Acum, în ultimii doi ani, din cauza liberei circulaţii a capitalului, s-au creat nişte puncte de vulnerabilitate în sectorul construcţiilor şi imobiliarelor care au generat un consum virtual neacoperit de către productivitatea muncii. Toată creşterea economică s-a bazat pe un consum pe credit, nesusţinut de piaţa forţei de muncă din România. La noi, criza este un rezultat al lipsei de productivitate corelată cu un consum necontrolat  din cauza mesajelor băncilor comerciale din ultimii ani care nu au fost legate de realitate.

Cât credeţi că va mai dura criza în ţara noastră?

Creşterea economică din anii trecuţi a fost bazată pe sectorul imobiliar şi de construcţii şi toate domeniile conexe acestor sectoare care s-au dezvoltat în zone precum Bucureşti şi oraşele mari. Dacă Bucureştiul este foarte afectat din punct de vedere al şomajelor din aceste sectoare, la Alexandria sau Zimnicea, de exemplu, nu este nici o problemă. Eu văd acest lucru din procentele de creştere ale agenţilor noştri din teritoriu. În oraşele mici businessul continuă să crească, spre deosebire de oraşele mari şi Bucureşti.

Pe principiul acestei egalizări şi omogenizări a dezvoltării regiunilor mai sărace ale României care vor absorbi pierderile, cred că România îşi va reveni în al patrulea trimestru al acestui an. Şi mai e ceva: în decembrie 2009 se vor împlini 20 de ani de la execuţia dictatorului în noaptea de Crăciun. E un ciclu care se închide. România e pregătită. Va termina şi cu alegerile parlamentare europene, prezidenţiale, iar în decembrie vom simţi creşterea economică şi ieşirea din criză.  Bursele vor începe să crească în România pentru că aici există lichidităţi, există bani care aşteaptă să fie investiţi. Aici, însă, guvernul are cea mai mare responsabilitate. Trebuie să reconstruiască încrederea în economia românească.

Dacă aţi avea putere executivă care ar fi, pe scurt, principalele soluţii de ieşire din criză?

Prima soluţie ar fi o lege a salarizării personalului bugetar. Cheltuielile cu personalul trebuie micşorate neapărat, cu riscul de a pierde popularitate. Rolul guvernului în perioada de criză este să se sacrifice pentru ţară. În al doilea rând aş stabili un mercurial, ca la piaţă, astfel încât banii să intre în economie foarte repede. Trebuie să dezmorţim sectorul construţiilor dar stabilind nişte reguli clare, nişte limite de preţuri. Cât trebuie să coste un kilometru de drum naţional?

Dar de autostradă? Dar o toaletă într-o şcoală? Luăm media din ţările din jurul nostru şi stabilim nişte limite de preţuri care nu trebuie depăşite sub nicio formă. Nu e greu. Nu trebuie să inventăm noi roata. O a treia soluţie anticriză ar fi reinstaurarea autorităţii pentru că, pe termen scurt, din cauza crizei cred că va creşte foarte mult gradul de infracţionalitate, mai ales în zonele sărace şi la ţară. Acestea sunt soluţii pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, cele trei sectoare care ar trebui să ne preocupe sunt aceleaşi care preocupă acum şi America: educaţia, cercetarea şi energia alternativă. 

Tichetele de vacanţă, „baloane de săpun“

Monica Tatoiu spune despre tichetele de vacanţă introduse de Ministerul Turismului că sunt un „mare balon de săpun” şi nu vor putea fi acordate multor categorii de salariaţi din sistemul public deoarece, în acest an, majoritatea ministerelor se vor confrunta cu deficituri bugetare şi nu vor avea fonduri pentru acestea.

Tatoiu spune că Oriflame nu va acorda angajaţilor tichete de vacanţă, preferând mai bine să le acorde bani în plus. „Oamenii vor bani, nu tichete. Eu, în general, nu sunt de acord cu niciun fel de tichete pentru că ele trec prin nişte instituţii private, reprezintă o formă de creştere a cheltuielilor, de care nu are nimeni nevoie în perioada de criză. Îmbogăţim anumite firme private”, spune reprezentantul Oriflame.

Nu avem nevoie de ministru al Turismului

Şefa Oriflame crede că ţara noastră nu are nevoie de un Minister al Turismului ci, mai degrabă, de o agenţie sau doar de un departament care să genereze strategii. Turismul se face privat şi individual. Nu are nicio treabă cu guvernul al cărui rol este să facă infrastructură care va dezvolta turismul privat şi individual”, spune Tatoiu.

Cât despre iniţiativa ministrului Udrea de a transforma Bucureştiul într-o staţiune balneo-climaterică, Monica Tatoiu este total neîncrezătoare în sorţii de îzbândă ai acestei strategii. „În Bucureşti, într-adevăr, există ape termale dar acest oraş nu are capacitatea de a transporta turişti. Până nu fluidizăm traficul, nu facem parcări, nu vom avea un transport în comun de tip european, Bucureştiul va rămâne un cartier mărginaş al Europei”, a conchis Tatoiu. 

„Strategiile guvernului sunt pompieristice“

Credeţi că guvernul îşi va duce la bun sfârşit promisiunile făcute?

Dacă guvernul acesta nu va face treabă înseamnă că nu va vrea nu că nu va putea. Acest guvern are cea mai puternică susţinere parlamentară de la 1990 până acum. Dacă nu se va întâmpla nimic până la toamnă înseamnă că acest guvern

este incompetent şi nu doreşte binele acestei ţări. Are tot pe mână. Dacă nu se întâmplă nimic înseamnă că este problema lor, nu a României. Guvernele trebuie să facă doar ceea ce cetăţenii nu pot să facă individual şi privat.

Nu cred că soluţiile date de guvern şi ajutorul dat pieţei româneşti în această perioadă de criză internă se vor pune în aplicare. Ştim foarte bine că în România, în ultimii 15 ani nicio decizie guvernamentală nu s-a pus în aplicare până nu au apărut normele de aplicare. Ori, până nu apar norme clare la nivelul tutor administraţiilor fiscale, niciuna dintre propunerile guvernului nu va rămâne  decât pe hârtie.

Nu am încredere pentru că nu există o strategie convergentă pe termen lung. Am acelaşi sentiment pe care l-am avut în ultimii 12 ani de soluţii luate pompieristic pe genunchi: astăzi decid, mâine şi poimâine mai optimizez. Strategiile economice nu trebuie recompuse în funcţie de culoarea sau ideologia guvernului care vine la putere ci trebuie gândite pe termen lung, raportate la un macrospaţiu. La noi, la fiecare patru ani anulăm totul şi o luăm de la capăt. Nu se fac analize. Eu sunt matematician şi ştiu un lucru: dacă nu am o ipoteză clară, demonstraţia şi concluzia nu au nici o legătură cu realitatea. Nu poţi astăzi să spui că mai ai nevoie de bani şi a doua zi să mai un bir: pe telefoane, pe ceasuri sau pe orice altceva.

Apropo de noi taxe. Ce părere aveţi de zvonul taxării suplimentare a ceasurilor şi telefoanelor mobile?

Nu cred că se va întâmpla aşa ceva. De câte ori guvernul a venit, de-a lungul vremii, cu astfel de soluţii pompieristice, în spatele lor s-au pregătit măsuri fiscale foarte clare dar foarte dure care vor tăia în carne vie. Sunt nişte pure intoxicări. După ce acestea vor epuiza energia în discuţii şi comentarii sterile va veni o decizie care, paradoxal, va părea mult mai uşor de înghiţit, dar va fi mult mai aspră.

Ce creştere economică va înregistra România în acest an?

Estimez o creştere de peste 1,5% la contractare. Cred că în trimestrul patru vom avea creştere economică. Repet: e o criză tipic românească favorizată de parametrii externi. De asemenea, bugetul este făcut pe o creştere a economiei care nu va exista, pe o rată de schimb dată total anapoda, de patru lei pe euro în loc de 4,5 lei.

Cum ar influenţa consumul creşterile de salarii şi de pensii?

E un paradox: noi spunem că avem fabrici de mezeluri în România dar acestea lucrază cu carcase de porc importate. Noi nu producem legume, fructe, totul se importă. O creştere a consumului alimentar va duce automat la o presiune pe leu care va contribui la scăderea valorii activelor din România şi va duce la scăderi foarte mari a sectorului bancar. Creşterea consumului ar fi cel mai mare pericol pentru noi pe termen scurt. Dacă stimulăm consumul produselor din import, banii noştri vor finanţa ţări precum Spania, Italia, Franţa. Ele vor ieşi din criză şi noi ne vom afunda şi vom creşte şi mai mult decalajul dintre noi şi ţările dezvoltate.

Cine este Oriflame România?

Oriflame România, subsidiara producătorului suedez de cosmetice Oriflame, este una dintre cele mai importante companii de vânzări directe din ţara noastră. Portofoliul companiei numără peste 650 de produse de machiaj (Giordani Gold), produse de întreţinere (Skindividual, Ecollagen, Time Reversing), parfumuri şi ape de toaletă (Giordani, Volare, Sensoria, Glacier, Eclat, Ascendant), produse de îngrijire pentru bărbaţi (creme de faţă, creme de ochi, Abdo Sculpt Gel), produse de îngrijire a corpului (geluri de duş, şampoane, creme de corp). Oriflame România este cea mai profitabilă filială din Europa a grupului suedez de cosmetice, prezent în peste 55 de ţări din Europa, Asia, America şi Africa.

Scurt CV

-1975-1979 - Facultatea de matematică.
-1981- Bursă de cercetare la Centrul pentru fizică teoretică Trieste.
-1988 -  Bursă de cercetare la Universitatea din Tokyo.
-1985-1990 – doctorat în matematică la Universitatea din Iaşi cu teza „Unificarea teoriei câmpurilor în cosmologie“.
-1992-1998 - doctorat în filosofie la Universitatea din Iaşi cu teza“Dezvoltarea resurselor umane. Instruirea instructorilor“.
-După 1993 a absolvit foarte multe cursuri internaţionale de specializare în sociologie şi management.
-A fost profesor de matematică la gimnaziu, apoi la Colegiul Naţional „Sf. Sava“, iar din 1995 până în prezent este director general al Cosmetics Oriflame România.

SOLUŢII

Monica Tatoiu consideră că, pentru a ieşi din criză, guvernul ar trebuie să se axeze, pe termen scurt pe micşorarea cheltuielilor cu bugetarii, dezmorţirea sectorului construcţiilor şi combaterea infracţionalităţii. Pe termen lung, Tatoiu mizează pe educaţie, cercetare şi energie alternativă.