Îți cauți simptomele pe Internet și întrebi AI ce boală ai? Un medic explică riscurile
Accesul rapid la informații medicale îi ajută pe tineri să afle mai multe despre simptome și afecțiuni, însă poate încuraja și autodiagnosticarea sau respingerea recomandărilor specialiștilor. Medicii avertizează că răspunsurile oferite de inteligența artificială nu pot înlocui consultația și investigațiile medicale, iar interpretarea greșită a unor simptome poate întârzia identificarea unor probleme reale de sănătate.

Utilizarea rețelelor sociale și problemele de sănătate ale adolescenților reprezintă motive de îngrijorare. Potrivit unui studiu internațional coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, 22% dintre adolescenții din România incluși în cercetare prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale. De asemenea, datele OECD arată că proporția adolescenților de 15 ani din Uniunea Europeană care raportau mai multe probleme de sănătate a crescut de la 42% în 2018 la 52% în 2022.
Un medic atrage atenția că accesul la informație nu înseamnă automat și capacitatea de a lua decizii corecte. Neîncrederea în recomandările specialiștilor, combinată cu tendința de a căuta confirmarea propriilor convingeri pe internet, poate deveni o problemă atunci când îi determină pe pacienți să amâne consultațiile.
„Avem acces la tot mai multă informație, dar informația nu este sinonimă cu înțelegerea. Inteligența artificială poate fi un instrument extraordinar. Dar dacă pacientul o folosește pentru a-și confirma propriile convingeri și nu pentru a înțelege mai bine o problemă, apare un risc”, explică medicul Dorian Schwartz.
De ce nu trebuie înlocuit medicul cu inteligența artificială
Instrumentele bazate pe inteligență artificială pot oferi explicații despre simptome și pot ajuta utilizatorii să înțeleagă termeni medicali. Totuși, acestea nu pot înlocui examinarea clinică, istoricul pacientului și investigațiile necesare pentru stabilirea unui diagnostic.
Medicul oferă exemplul unui tânăr de 23 de ani care doarme aproximativ cinci ore pe noapte, consumă frecvent energizante și începe să se confrunte cu palpitații, amețeli și dificultăți de concentrare. După ce caută informații online, acesta poate ajunge la concluzia că simptomele sunt provocate de anxietate. În realitate, manifestările pot avea și cauze cardiace sau endocrine, care necesită evaluare medicală.
Potrivit specialistului, nici timpul petrecut pe rețelele sociale nu reprezintă automat o problemă de sănătate. Riscurile apar atunci când utilizarea acestora afectează somnul, activitatea fizică, relațiile personale sau capacitatea de concentrare.
Ce probleme de sănătate îi afectează pe tineri
Printre problemele care necesită atenție se numără tulburările de somn, anxietatea, sedentarismul, excesul ponderal, tulburările de alimentație, migrenele și durerile musculoscheletale. Oboseala persistentă, palpitațiile și dificultățile de concentrare sunt alte manifestări care nu ar trebui ignorate sau interpretate exclusiv pe baza informațiilor găsite online.
Medicul subliniază că evaluarea trebuie adaptată fiecărui pacient, în funcție de simptome și de istoricul medical. De exemplu, oboseala persistentă nu impune automat efectuarea unui număr mare de investigații, ci o consultație corectă și recomandări stabilite în funcție de rezultatele evaluării.
„Un tânăr care vine cu oboseală persistentă nu are nevoie automat de zece investigații. Are nevoie de o anamneză corectă, o examinare clinică și investigații alese în funcție de ceea ce descoperă medicul”, precizează Dr. Dorian Schwartz.
Ce pot face tinerii pentru a-și proteja sănătatea
Prevenția presupune respectarea unui program de somn, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și limitarea consumului excesiv de stimulente. În cazul problemelor de sănătate mintală, însă, schimbarea stilului de viață nu este întotdeauna suficientă, fiind necesară uneori intervenția specialiștilor.
„Reziliența psihologică se construiește. Nu se prescrie într-o singură consultație. O depresie nu se vindecă doar spunându-i pacientului să gândească pozitiv. Iar o problemă medicală reală nu trebuie redusă automat la stres”, subliniază medicul.
Dorian Schwartz consideră că este important ca relația dintre medic și pacient să se bazeze pe dialog și explicații, astfel încât tinerii să poată participa informat la deciziile privind propria sănătate.
„O generație puternică nu este cea care respinge orice autoritate. Este cea care știe să distingă între manipulare și competență, între informație și adevăr verificat, între independență și izolarea de ajutor”, concluzionează Dr. Dorian Schwartz.




















































