Mitul scumpirilor în lanț: de ce motorina n-ar trebui să umfle prețurile produselor de la raft

Scumpirea accelerată a carburanților, alimentată de tensiunile geopolitice și volatilitatea pieței petrolului, pune presiune tot mai mare pe transportatori și lanțurile logistice, însă impactul asupra prețurilor finale plătite de consumatori rămâne, în cele mai multe cazuri, limitat. Deși costurile de transport cresc rapid și obligă companiile să își ajusteze tarifele, specialiștii atrag atenția că majorările semnificative la raft sunt generate, de regulă, de un cumul mai larg de factori economici, nu doar de scumpirea combustibilului.

Toate produsele se vor scumpi din costurilor de transport, majorate din cauza carburanților

Tensiunile din jurul Iranului și riscurile asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz au împins din nou piața petrolului într-o zonă de stres major, cu efecte imediate asupra prețului carburanților. Pentru România, acest nou șoc extern se traduce deja prin scumpiri la pompă și prin presiune suplimentară asupra costurilor de transport. Prețul combustibilului a ajuns să depășească și 10 lei/litru, ceea ce a marcat una dintre cele mai rapide scumpiri din ultimii ani (peste 2,2 lei/litru în cca 60 de zile).

„Similar cu pandemia, piața reacționează la incertitudine, dar viteza actuală de propagare este mult mai mare. În structura tehnică a costurilor de transport în industria logistică, combustibilul este componenta dominantă. De aceea, creșterea de peste 2 lei pe litru de la începutul anului (o majorare de aproape 30%), are un impact mare asupra costurilor operaționale și impune reacții rapide din partea industriei, astfel încât tarifele să rămână aliniate la realitatea pieței”, explică Cătălina Zamfir, manager transport international la Raben România.

Companiile de logistică, reacție la valul de scumpiri

În acest context, companiile de transport au adoptat măsuri standard, utilizate frecvent în perioade de volatilitate accentuată a costurilor. Printre acestea se numără ajustarea tarifelor în funcție de creșterea costurilor reale, trecerea de la indexări trimestriale sau lunare, la indexări săptămânale și actualizarea formulelor de calcul astfel încât acestea să reflecte mai fidel prețul curent la pompă. Reacțiile reprezintă mecanisme practice și necesare pentru menținerea unei corelații corecte între costurile reale suportate de operatori și tarifele facturate.

Combustibilul reprezintă aproximativ 35% din costul total al transportului rutier, ceea ce îl transformă în una dintre cele mai sensibile componente operaționale. Orice variație bruscă a prețului se reflectă direct în costul pe kilometru, iar efectele se resimt atât în segmentul de transport, cât și în planificarea, distribuția și eficiența operațională de-a lungul întregului flux logistic.

Transportul rutier susține funcționarea producției industriale, aprovizionarea retailului și a lanțurilor alimentare, iar aproximativ 85% din bunurile de consum din Europa ajung „pe roți” la consumatorul final. Din acest motiv, volatilitatea combustibilului afectează industria logistică în ansamblu, de la distribuție și depozitare până la fluxurile de aprovizionare ale companiilor din producție și retail.

Cât de mult s-ar scumpi, de fapt, produsele

Totuși, efectele nu sunt resimțite în mod uniform de toate sectoarele economice, subliniază reprezentantul Raben. În timp ce pentru transportatori, șocul prețurilor ridicate este direct și imediat, în alte sectoare impactul este vizibil în mod gradual și depinde de structura costurilor și de capacitatea companiilor de a absorbi temporar scumpirile.

Creșterea prețului motorinei are un efect important asupra costurilor de transport, care pot urca cu 8-15%, însă influența asupra prețului final al produselor este limitată, arată analiza Raben.

Acest lucru se explică prin faptul că logistica, chiar dacă este esențială pentru funcționarea economiei, are o pondere controlată în prețul final, iar transportul reprezintă, în medie, doar 5-10% din prețul unui produs.

De exemplu, pentru un produs care costă 20 de lei, dacă transportul reprezintă 8% din prețul final, atunci costul transportului este de 1,6 lei. Dacă acest cost de transport crește cu 12%, impactul asupra prețului final al produsului este de aproximativ 0,19 lei. Astfel, prețul produsului ar urca de la 20 de lei la aproximativ 20,19 lei.

„Acest calcul arată că o scumpire abruptă a combustibilului nu justifică, prin ea însăși, creșteri substanțiale ale prețurilor produselor la raft. Dacă apar majorări mai ample, acestea sunt explicate mai degrabă prin alți factori, precum energia, materiile prime sau costurile operaționale ale producătorilor”, mai adaugă Cătălina Zamfir, Manager Transport International la Raben România.

Taxele de drum au crescut în Europa

În condițiile în care cheltuielile cu combustibilul reprezintă până la 35% din costurile totale pentru flotele care efectuează curse internaționale, ponderea taxelor de drum vine puternic din urmă.

„Transportatorii români care operează pe rute internaționale aleg să alimenteze în țări precum Ungaria, unde costurile sunt mai competitive, iar operatorii străini care tranzitează sau desfășoară activități în România evită alimentarea locală deoarece nu își pot recupera acciza.

Practic, volume importante de carburant se mută în afara țării, ceea ce înseamnă încasări mai mici din taxe și accize pentru statul român și o pierdere de competitivitate pentru piața locală de transport”, a declarat George Dobre, sales manager România la TFC pentru „Adevărul”.

Anul 2026 a adus transportatorilor rutieri majorări ale taxelor de drum, extinderea rețelelor taxabile și trecerea la noi modele de colectare a taxelor. În Ungaria și Austria, tariful taxelor de drum per kilometru a depășit costurile cu motorina.

În Polonia, tarifele au fost deja indexate din ianuarie 2026 cu 5%, iar din februarie taxele din sistemul e-TOLL au crescut cu 40% pentru camioane și autobuze.

În Austria, noile tarife pentru camioane au urcat cu 7,7% începând cu 1 ianuarie 2026, luând în considerare numărul de axe, emisiile de CO₂ și nivelul de zgomot.

De la 1 iulie 2026, Țările de Jos vor înlocui Eurovigneta cu o taxă pe kilometrii parcurși, calculată în funcție de greutatea vehiculului și emisiile de CO₂, aplicabilă pe majoritatea drumurilor principale. În aceeași perioadă, România va introduce sistemul electronic TollRo pentru vehiculele de peste 3,5 tone, pe principiul „plătești cât circuli”.

Taxarea pe kilometru va scumpi și mai mult tarifele de transport

Mihai Teodorescu, director al Eltra Logis, unul dintre principalii jucători de pe piața de logistică, transport și depozitare de nișă, a afirmat că România se pregătește să introducă un nou sistem de taxare rutieră de tip „pay-as-you-go”, care va înlocui rovinieta pentru vehiculele de peste 3,5 tone.

Potrivit acestuia, taxarea pe kilometru, diferențiată în funcție de masa vehiculului și clasa de emisii, va duce la costuri mai mari pentru transporturile interne și de tranzit.

„Ne aflăm într-un moment de recalibrare structurală a transportului rutier la nivel european. Creșterea taxelor de infrastructură, majorarea accizelor la combustibil și introducerea unor restricții de circulație în state-cheie de tranzit schimbă fundamental modul în care sunt planificate și operate flotele de transport. Aceste evoluții au un impact direct asupra costurilor cu carburantul, taxele de drum, timpii de livrare și utilizarea eficientă a resurselor, exercitând o presiune constantă asupra marjelor operaționale.  În acest context, ajustarea tarifelor de transport devine o decizie strategică necesară pentru a asigura sustenabilitatea operațiunilor pe termen mediu și lung, continuitatea serviciilor și menținerea standardelor de calitate, siguranță și predictibilitate”, a declarat Mihai Teodorescu.