„Miracolul” prin care România ar putea să aibă o linie ferată de mare viteză. Depinde mai mult ca oricând de semnăturile românilor
0Pare de domeniul miracolului ca România, țara cu cele mai lente trenuri din Europa, să aibă într-o zi și o linie ferată de mare viteză. Și totuși, grație unei inițiative a Comisiei Europene, acest lucru s-ar putea întâmpla într-un viitor apropiat.

România, țară în care trenurile de călători depășesc rareori o medie de 40-50 de kilometri pe oră, ar putea fi legată în următorii ani de Ungaria prin intermediul unei linii ferate de mare vitează. Noua cale ferată ar face legătura între București și Budapesta, iar de acolo și cu alte metropole europene. Cel puțin acesta este planul Comisiei Europene, care a demarat o inițiativă cetățenească europeană ce presupune consultarea tuturor cetățenilor privind construirea unei linii de mare viteză între capitalele europene, scrie portalul Clubferoviar.ro, care citează un site oficial al Uniunii Europene, europa.eu.
Ce e de făcut
Pentru ca acest lucru să devină realitate, este însă nevoie ca cel puțin un milion de europeni să semneze o listă.
„Pentru a face călătoriile mai rapide, mai confortabile și mai durabile, Europa va trebui să își conecteze capitalele cu trenuri de mare viteză (HSR). Căile ferate de mare viteză permit trenurilor să se deplaseze cu viteze de peste 300 km/h, ceea ce face ca timpul de călătorie cu trenul să fie cu până la 800 km mai scurt decât cu mașina sau cu avionul. Prin urmare, acestea nu numai că accelerează dezvoltarea economică, ci și înlocuiesc zborurile pe distanțe scurte cu trenuri de mare viteză, reducând astfel emisiile de carbon și eliminând noxele și poluarea fonică din aeroporturi”, explică inițiatorii proiectului.
Un alt avantaj ar fi că această cale ferată de mare viteză nu ar lega doar capitalele europene, ci și orașele mari din România. Comisia Europeană a dat chiar un exemplu ce privește România și Ungaria. Orașe importante precum Oradea, Cluj, Brașov și Ploiești ar putea să beneficieze de această linie de mare viteză. Și cum aceste orașe sunt la rândul la rândul lor conectate cu alte orașe, o bună parte a țării ar avea de beneficiat.
„Spre deosebire de avioane, calea ferată de mare viteză poate fi utilizată și de un tren care face o oprire la fiecare 200 km. De exemplu, în timp ce capitalele București și Budapesta pot fi conectate cu un tren fără oprire, un alt tren care folosește aceeași linie la o oră diferită poate face câteva opriri intermediare în orașe mari, cum ar fi Brașov și Cluj-Napoca. În consecință, aceste orașe vor avea, de asemenea, un acces mai rapid decât cel posibil în prezent cu mașina, autobuzul sau avionul”, mai spun reprezentanții Comisiei Europene.
În conformitate cu legislația europeană, Comisia Europeană va fi obligată să se angajeze față de obiectivul de a conecta capitalele Europei prin intermediul trenurilor de mare viteză dacă vor fi strânse cel puțin un milion de semnături ale cetățenilor UE, până pe data de 30 mai 2024. Cei care doresc pot semna pe site-ul Uniunii europa.eu.
198 de kilometri în 6 ore
În România anului 2023, țară membră a Uniunii Europene și care ar fi putut beneficia de zeci de miliarde de euro de la Bruxelles ca să-și refacă infrastructura, dar nu a fost capabilă să-i acceseze, există trenuri de călători care circulă mai încet decât o făceau în urmă cu mai mult de un secol. Este și cazul trenurilor care fac legătura între Cluj și Sibiu, pe distanța de 198 de kilometri.
„Trenul face 198 de kilometri în aproape 6 ore. Deci mai puțin de 40 de kilometri la oră. O rușine! La fel și dacă mergi cu trenul de la Timișoara la Cluj. 300 de kilometri îi vei face în opt ore. Oare e normal?”, a comentat un internaut.
Dacă România nu poate, nu știe sau nu vrea, deși au trecut mai bine de trei decenii de la Revoluție, o țară africană cum e Maroc a putut, a știut și a vrut. Marocanii și-au inaugurat prima linie de mare viteză în 2018. Pe distanța de 363 de kilometri care fac legătura între Tanger și Casablanca TGV-ul marocan face două ore și 10 minute. Pe această distanță, în iulie 2018, un tren de test a atins viteza record de 357 kilometri pe oră.