Ministerul Energiei demarează proiectul Tarnița - Lăpuștești: ofertele, așteptate până pe 8 august
0Ministerul Energiei demarează proiectul Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești prin consultarea pieței până pe 8 august.
Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A a inițiat procesul de consultare a pieței privind stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două faze de proiect, documentele necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze, identificarea prestatorilor care beneficiază de experiența necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității şi oportunității realizării obiectivului de investiţii, identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile şi selectarea unui număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată şi documentată a scenariului/opţiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC.
Oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița -Lapuștești se bazează pe urmatoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național:
• creșterea gradului de siguranță al SEN în contextul funcționării în UCTE;
• transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent;
• reglajul frecvență-putere;
• furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
• repunere în funcțiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent;
• implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.
Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 - 1.000 MW. Acesta va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu.
Fiecare participant la acest proces de consultare a pieței va prezenta până la data de 08.08.2023, ora 12:00, o ofertă neangajantă estimativă cât mai detaliată.
Sud-coreenii au vrut să resusciteze hidrocentrala
În vara anului 2021, patru companii din Coreea de Sud s-au arătat interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului energetic-mamut de construire şi operare a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarniţa-Lăpuşteşti, idee de pe vremea lui Ceauşescu.
Cei patru potenţiali investitori s-au adresat în 2020 Ministerului Energiei, iar în discuţii este implicată şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), controlată integral de minister şi care este acţionarul majoritar al Hidro Tarniţa SA, compania înfiinţată în 2013 pentru implementarea proiectului Tarniţa, la care se intenţiona iniţial cooptarea unor parteneri din China, scria atunci profit.ro, citând surse din piaţa de energie.
Cele 4 companii coreene interesate de Tarniţa sunt Busan Korea Biotechnology, Korea Western Power, Hyundai Engineering din grupul omonim şi GE Global Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului american General Electric. Busan este o companie de construcţii şi inginerie activă inclusiv în fosta URSS, iar Korea Western Power este unul dintre principalii producători de energie din Coreea de Sud, având un portofoliu de unităţi de producţie ce acoperă circa 10% din capacitatea locală de generare.
Studiul de fezabilitate din 2019 prevedea investiții de 1,15 miliarde de euro, execuția lucrărilor fiind prevăzută a se desfășura pe durata a 7 ani cu punerea în funcțiune în două etape:
• etapa I cu PIF pentru 2 hidroagregate la sfârşitul anului 5;
• etapa a II-a cu PIF alte 2 hidroagregate la sfârşitul anului 7.
Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974
În 2019, Guvernul a aprobat unul dintre cele mai vechi proiecte energetice iniţiate de Nicolae Ceauşescu încă din anii `70, proiect relansat, dar nerealizat de toate guvernările post Revoluţie.
„Se aprobă Studiul de fundamentare pentru Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti prevăzut în anexa care face parte integrată din prezenta hotărâre, studiu care stă la baza procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat ce urmează a fi efectuată de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză”, se arată în primul articol al proiectului de Hotărâre.
Anexa la care se face referire nu este însă publicată pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
„ În cazul în care, pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat vor rezulta clauze incluse în proiectul de contract de parteneriat public-privat supus spre aprobare prin hotărâre a Guvernului şi care necesită actualizări sau modificări în conţinutul Studiului de fundamentare, anexă la proiectul de contract, acestea vor fi efectuate cu respectarea prevederilor legale în vigoare”, se arată în cel de-al doilea articol al actului normativ.
Una dintre cele mai impresionante construcţii din Cluj se află la Traniţa şi este cel mai suplu baraj de beton în arc, cu dublă curbură, din România. O legendă a locului spune că după darea în folosinţă a barajului în 1974, Ceauşescu a decis popularea lacului cu lostriţe uriaşe. Barajul Tarniţa, amplasat pe râul Somesul Cald, la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca, a fost construit pe o fundaţie de roci stâncoase la o altitudine de circa 500 de metri.
Construcţia impresionantă are 97 de metri înălţime şi o deschidere la coronament de 232 de metri, fiind cel mai suplu baraj în arc cu dublă curbură din Romania. Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974.
Amintim că în vara anului 2015, în cadrul etapei de precalificare a investitorilor interesaţi în participarea la dezvoltarea la dezvoltarea proiectului strategic de interes naţional „Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti” au fost selectate trei consorţii formate din companii din China.
Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va fi localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 km de oraşul Cluj Napoca, pe valea râului Someşul Cald şi va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a ţării, dar şi a zonei situate în apropierea oraşului Cluj Napoca, proiectul presupunând crearea a peste 4.000 de locuri de muncă.
Se încarcă comentariile...
