Ministerul Economiei promite să privatizeze toate companiile din portofoliu. Ce s-a privatizat şi ce societăţi mai sunt pe lista lui Vosganian

Varujan Vosganian, ministrul Economiei, are o listă lungă de privatizări, însă nu a reuşit să vândă până acum decât o fabrică, Aversa FOTO Marian Iliescu

Mai multe companii scoase la mezat de Ministerul Economiei – Romaero, Fortus, Şantierul NavalMangalia – au o importantă zestre de terenuri. Aversa a fost deja privatizată, dar producţia de pompe va continua „pentru cel puţin trei ani“.

Ministerul Economiei a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că o să privatizeze majoritatea companiilor din portofoliul său, însă cele mai multe dintre acestea ori au patrimonii imobiliare bogate şi situaţii financiare foarte proaste, ori necesită avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

„Ne propunem, de asemenea, să vindem majoritatea portofoliului de societăţi din subordinea Ministerului Economiei“, se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu instituţia financiară internaţională. Obligaţia asumată cu FMI este în linie cu dorinţa ministrului de resort, Varujan Vosganian, care s-a exprimat în mai multe rânduri pe această temă.

Vosganian declara la finele lunii iulie, la Adevărul Live, că se angajează ca până la sfârşitul anului viitor să nu mai existe portofoliu al Ministerului Economiei în ceea ce priveşte companiile la care statul este acţionar majoritar. „Acolo unde suntem majoritari să vindem tot. Fondul Monetar a fost atât de încântat de această formulă încât ne-a rugat să fie introdusă în textul final. Până la urmă nu a mai fost introdusă, probabil că pentru unii colegi de-ai mei a fost o declaraţie un pic şocantă. Eu vreau să fiu manager, dar nu director, eu sunt acum un fel de mega-director al companiilor de stat. Nu e normal să se întâmple aşa“, spunea atunci Vosganian. 

Romarm, ultimul cartuş

Printre cele mai mari companii rămase în curtea lui Vosganian se află Romarm şi filialele sale – Arsenal Reşiţa, Automecanica Moreni, Metrom, Electromecanica Ploieşti, Uzina Mecanică Sadu, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir, Carfil, Tohan, UM Bucureşti, UM Mija, UM Plopeni, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi Fabrica de Pulberi Făgăraş. 

Romarm are o mare zestre imobiliară, dar o parte din filialele sale au situaţii financiare proaste. Pe de altă parte, în ciuda a ceea ce s-a propus FMI, statul nu vrea să cedeze controlul companiilor strategice din industria de apărare. 

Industria aeronautică, scoasă la mezat

În primăvara acestui an, Varujan Vosganian anunţa că vrea să privatizeze companiile din industria aeronautică. Motivele: Avioane Craiova se află într-o situaţie critică, Romaero are datorii, iar IAR Ghimbav se confruntă cu o reducere dramatică a producţiei. Problema este că Romaero deţine terenuri importante în Capitală. 

În privinţa Avioane Craiova, statul a mai încercat să o vândă în anul 2009, însă procesul a eşuat deoarece autorităţile nu au ajuns la o înţelegere cu societatea italiană Alenia Aeronautica, singurul potenţial cumpărător.

Acum, societăţile Aerostar Bacău şi IAROM au anunţat că sunt interesate de privatizarea celor trei companii, însă totul s-a blocat la nivelul CSAT.

Aceeaşi problemă cu terenurile o are şi Şantierul Militar Mangalia.

Aversa continuă fabricarea pompelor

Aflată în insolvenţă, fabrica de pompe Aversa a fost deja privatizată, cumpărătorul fiind un consorţiu compus din Blue Diamond Estate şi Autoplast. Acesta a preluat Aversa pentru 17,3 milioane de euro fără TVA şi s-a angajat că va continua activitatea timp de trei ani, în caz contrar urmând să piardă garanţia de 5,19 milioane de euro, iar activele urmând să se reîntoarcă în proprietatea statului. Aversa deţine 10 hectare de teren în zona Pieţei Obor din Bucureşti.

Fortus, 150 de hectare de terenuri

Fortus Iaşi este ultima fabrică din industria grea aflată încă în proprietatea statului. Ministrul Economiei declara la finele lunii iulie, la Adevărul Live, că pentru Fortus a avut deja discuţii cu investitori interesaţi, inclusiv din România. Platforma industrială Fortus este controlată de stat, prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS), şi este în procedură de insolvenţă încă din 2007. Compania deţine 150 de hectare de teren în Iaşi. 

Plafar şi Sanevit, în ceaţă

Ministrul Economiei promitea în primăvară şi privatizarea Plafar – de care se arătaseră interesaţi şase investitori, şi a Sanevit, însă de atunci nu a mai fost anunţat nimic. Plafar a ieşit anul trecut din insolvenţă şi a pierdut şi propriul brand „Plafar“, vândut de autorităţi în 2007 pentru un milion euro reţelei de farmacii Centrofarm.

Sanevit întâmpină alt gen de probleme, Ministerul Economiei dând de probleme juridice din cauza unei alte societăţi, numite tot Sanevit, dar controlată de Ministerul Sănătăţii. În acest moment există câteva litigii de natură patrimonială.

Romplumb şi Cupru Min caută investitori

Romplumb şi Cupru Min au situaţii diferite: acestea nu se vând, statul cautând parteneri pentru continuarea activităţii celor două companii. Casa de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al Romplumb Baia Mare, deţinut în proporţie de 51% de Fondul Proprietatea şi de 40,16% de Ministerul Economiei, caută investitori pentru preluarea platformei industriale sau pentru a propune un plan de investiţii în vederea reluării. 

Romplumb a intrat anul trecut în insolvenţă, iar administratorul judiciar aşteaptă până pe 12 noiembrie oferte din partea celor care sunt interesaţi. Fabrica are o capacitate de producţie de circa 12.000 de tone de plumb pe an şi funcţionează pe un teren de 14,5 hectare.

În privinţa Cupru Min, statul a demarat o procedură de atragere de investiţii, iar ministerul a anunţat că doar doi dintre cei trei investitori interesaţi să cumpere concentratul de cupru, Yildirim Holding (Turcia) şi Trafigura (Olanda), au rămas în cursă, după ce Glencore (Elveţia) a avut „omisiuni“ în privinţa scrisorii de garanţie bancară.

Privatizarea Oltchim, pe ultima sută de metri

Oltchim este în acest moment principala problemă, un judeţ întreg depinzând de combinatul chimic vâlcean. Acesta se află în insolvenţă din luna ianuarie, iar în aceste zile ar trebui să se încheie separarea activităţilor de pe platformă, astfel încât Oltchim II să fie vândut curăţat de datorii. 

Mai mulţi muşterii care doresc combinatul: pe lângă mai vechea cunoştinţă TISE – controlată de statul rus, mai nou s-au interesat şi VTB Capital – deţinută majoritar de Kremlin şi Oil Gas Trade, un mic grup privat care a promis investiţii de 300 de milioane de euro şi care doreşte şi rafinăria Arpechim, închisă de OMV. 

Un alt consorţiu interesat este cel al SIF-urilor, care doreşte să participe alături de omul de afaceri Ştefan Vuza, în timp ce fondul de investiţii Fortissimo Capital s-a aliat cu PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim.