Maşina fericirii: cum a devenit Google cea mai bună companie în care să lucrezi
0
Beneficiile oferite de gigantul Google sunt legendare în lumea corporatistă şi au încurajat şi alte companii din domeniul tehnologiei să le ofere angajaţilor condiţii de muncă mai bune. Pentru al patrulea an consecutiv, Google a fost declarată cea mai bună companie pentru care să lucrezi, într-un clasament întocmit de revista „Fortune“.
Microsoft s-a clasat pe locul 75, în timp ce companiile Apple, Amazon sau Facebook, cu care Google concurează pe piaţa muncii, nici măcar nu au fost nominalizate.
Mâncare şi băutură gratuită la restaurantele din sediul firmei, acces la spălătoria din companie, la piscină, abonamente medicale, la fitness sau la meditaţie sunt doar câteva dintre facilităţile oferite angajaţilor Google.
FOTO GettyImages/Guliver
În urmă cu câţiva ani, departamentul de Resurse Umane de la Google a depistat o problemă: multe femei părăseau compania. Ca multe alte firme de software din regiunea Silicon Valley, Google are mai mulţi angajaţi de sex masculin, motiv pentru care a devenit o prioritate creşterea personalului feminin, scrie publicaţia americană „Slate“.
Apoi a intervenit şi problema fericirii. Google monitorizează starea de spirit a angajaţilor la un nivel care poate părea absurd pentru cei din exterior. Numărul redus al femeilor în cadrul companiei sugerează că poate ceva nu este în regulă cu „maşina fericirii“ şi este misiunea şefului de la departamentul de Resurse Umane, Laszlo Bock, să rezolve problema.
În vârstă de 40 de ani, Bock lucrează de şase ani în companie şi a constat că femeile plecau din companie după ce deveneau mame. Aşa că, în 2007, el a schimbat planul privind concediul maternal şi a prelungit perioada de concediu plătit, de la trei, la cinci luni.
Pentru alţii, însă, politica promovată de Google poate fi considerată risipitoare. În august, revista „Forbes“ a divulgat un lucru pe care compania nu l-a menţionat: când un angajat moare, organizaţia îi plăteşte soţiei jumătate din salariul decedatului, timp de un deceniu.
„Este o greşeală să crezi că Google suportă aceste cheltuieli doar pentru a fi drăguţ. Departamentul de Resurse Umane monitorizează cum reacţionează angajaţii la aceste beneficii, rareori cheltuind banii aiurea“, scrie publicaţia citată.
FOTO GettyImages/Guliver
De exemplu, concediul maternal de cinci a fost în beneficiul companiei. După intrarea în vigoare a noii strategii, numărul femeilor care au părăsit compania a scăzut considerabil. „O reducere cu 50% este enorm“, a spus Bock, adăugând că şi nivelul de fericire a crescut. În plus, prin economisirea cheltuielilor cu procesul de recrutare, concediul maternal acordat mamelor nu a presupus cheltuieli suplimentare.
În ultimii ani, Google a angajat chiar şi sociologi care să studieze organizaţia şi să afle care este cea mai bună modalitate de a conduce o companie.
Multe dintre măsurile aplicate de departamentul de Resurse Umane de la Google nu ar da aceleaşi rezultate în cadrul altor corporaţii. Fiind o companie foarte profitabilă, problemele ei sunt atipice. Spre exemplu, Google se gândeşte care este cea mai bună modalitate de a le oferi angajaţilor mai mulţi bani, nu cum să-i concedieze, scrie „Slate“.
FOTO GettyImages/Guliver
Numărul de interviuri necesare angajării
În primii săi ani, Google avea o reputaţie proastă în Silicon Valley, pentru că cei care doreau să se angajeze erau supuşi multor interviuri. Aşa că departamentul de HR a depus eforturi pentru a îmbunătăţi acest proces, prin aflarea numărului optim de interviuri la care trebuie supus un candidat: patru.
Odată făcută această descoperire, procesul de angajare s-a scurtat considerabil şi au urmat multe astfel de optimizări. Printre cele mai importante hotărâri se numără cea că managerii de mijloc (şefii de secţii) contează, ceea ce a contrazis opiniile fondatorilor Google Larry Page şi Sergey Brin, care erau de părere că poate exista o companie fără şefi. Această descoperire a fost făcută prin analizarea performanţelor: analiştii au sesizat că cei mai buni manageri au mai puţini oameni care au plecat, iar echipele lor au fost mult mai productive.
Un alt aspect descoperit a fost modul în care compania poate să ofere mai mulţi bani angajaţilor. În 2010, când cele mai multe companii au fost lovite de recensiune, iar competiţia a crescut, CEO-ul Google, Eric Schmidt, a decis să ofere tuturor angajaţilor Google o mărire de salariu. Şi a fost datoria departamentului de HR să identifice modalitatea prin care va fi oferită această mărire. În cadrul unui studiu, angajaţii au fost întrebaţi dacă preferă o mărire de 10% sau să primească un bonus în valoare de 2.000 de dolari.
„Am aflat că pentru angajaţi contează mai mult salariul de bază. Când oferi cuiva un dolar la salariul de bază îl apreciază mai mult pentru că este pe termen lung şi este mai sigur“, a explicat Prasad Setty din cadrul HR.
În toamna anului 2010, Schimdt a anunţat că toţi angajaţii Google vor primi o creştere salarială cu 10%. Din acel moment, tot mai puţini angajaţi au dorit să mai părăsească organizaţia.
De asemenea, au existat şi descoperiri mai mici: pentru a determina un angajat să contribuie la fondul de pensie, trebuie să i se amintească acest lucru frecvent şi să i se fixeze tranşe mai mici, de 2.000 de dolari, în loc de 8.000, pentru că va avea tendinţa de a economisi mai mult, spun experţii de la Google.
Cât despre pauzele de masă, cercetătorii au constatat că timpul ideal pe care angajaţii ar trebui să-l petreacă la coadă este de trei minute, suficient de scurt pentru ca oamenii să nu-şi irosească timpul, dar îndeajuns pentru a socializa cu ceilalţi. De asemenea, mesele trebuie să fie lungi, astfel încât angajaţii care nu se cunosc între ei să fie nevoiţi să se cunoască.
În timp, descoperirile făcute în cadrul Google ar putea îmbunătăţi tuturor munca. „Petrecem mai mult timp muncind decât făcând orice altceva. Dacă lucrăm câte opt sau zece ore pe zi, asta înseamnă mai mult timp decât cel pe care-l petrecem dormind sau decât perioada petrecută alături de partenerul de viaţă“, spune Bock.
Se încarcă comentariile...
