Marea problemă cu care se confruntă economia României. Avertismentul unui șef BNR
0Economia României va fi afectată de criza din zona Euro și de propriile slăbiciuni. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), vorbește despre riscurile cauzate de deficitele gemene, bugetar și de cont curent, și explică unde pot duce acestea.
Zona Euro a intrat oficial în recesiune, iar economia României va resimți aceste turbulențe externe. Există însă și alte provocări, unele cauzate de dezechilibrele economice interne - arată Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), într-un interviu pentru „Adevărul”.
Zona Euro, în criză
Valentin Lazea pornește de la ideea că România are un grad înalt de integrare în UE, reflectat prin ponderea de peste 70% din totalul importurilor și al exporturilor, pe relația cu această zonă. În aceste condiții, este firesc ca o încetinire a economiei sau o recesiune – mai ales în Germania sau Italia, principalele state partenere – să se resimtă în exporturile românești și în producția destinată exportului.
„Soluția pentru aceasta nu o reprezintă o retragere în autarhie (n.r. – economie închisă, izolată), din contră, exportul românesc ar trebui să crească pentru a reduce deficitul de cont curent), ci o continuă atragere de investiții productive destinate exportului – și mai puțin consumului intern. În acest sens, creșterea riscului geopolitic la nivel global poate ajuta România prin fenomenul de relocare (nearshoring) a unor capacități de producție din statele extracomunitare”, explică șeful BNR.
Însă economia României nu este afectată doar de situația delicată din zona Euro. Economia României se confruntă cu unele dezechilibre. În lipsa unor măsuri ferme, acestea s-ar putea chiar agrava.
„O economie de piață evoluează în cicluri, cu ani de avânt (creșteri peste potențial) și ani de restrângere (creșteri sub potențial) și este firesc să fie așa. Din păcate, mesajul populist lansat de politicieni și îmbrățișat de publicul larg (nu numai în România, ci în multe state cu o educație economică precară) este acela că economiile trebuie sa tureze la maximum an de an. De aceea, o creștere economică respectabilă (de circa 2,5-3%, cât va fi în România în acest an) este percepută de public ca un mare regres față de creșterile înalte (și nesustenabile) din trecut”, detaliază Lazea.
Marea problemă pentru economia României
Pe de altă parte, economistul-șef BNR subliniază și că, în acest context, încetinirea consumului și a imobiliarelor nu constituie neapărat o veste rea, ci o re-echilibrare a economiei pe un palier mai sustenabil (oricât de nepopular ar suna aceasta).
„Marea problemă a României o constituie prezența deficitelor gemene, bugetar și de cont curent (extern). Ca procent din PIB, deficitul bugetar, de peste 5%, este printre cele mai mari trei din UE, iar deficitul extern, de peste 8%, este cel mai mare din UE. Ambele reflectă un model economic nesustenabil, de creștere bazată pe consum, acesta nefiind acoperit din producția internă, ci prin importuri. O reducere semnificativă a deficitului bugetar (care stă la îndemâna statului) va duce, automat, la o reducere a deficitului extern”, precizează el.
Iar reducerea deficitului bugetar, mai arată Valentin Lazea, nu se poate face prin reducerea cheltuielilor bugetare totale, întrucât chiar dacă se vor elimina anumite cheltuieli ineficiente, vor apărea noi cheltuieli necesare pentru educație, sănătate, apărare, infrastructură, economie verde etc: cheltuielile bugetare totale nu vor putea decât să crească.
Care ar fi soluțiile
Economistul-șef al BNR vine și cu câteva soluții. „Soluția o constituie creșterea veniturilor fiscale, care la 27% din PIB sunt, în România, mult mai mici decât în Cehia, Polonia, Ungaria (35-36% din PIB) și chiar față de Bulgaria (30% din PIB). Cele trei soluții pentru creșterea veniturilor fiscale se cunosc (îmbunătățirea colectării TVA, inclusiv prin informatizarea ANAF; eliminarea exceptărilor și scutirilor de la plata impozitelor și contribuțiilor sociale și revenirea la o adevărată cotă unică; creșterea impozitelor pe proprietate și de mediu).”
Valentin Lazea calculează că, luate împreună, aceste măsuri ar genera circa 3% din PIB venituri bugetare suplimentare, care ar permite satisfacerea necesarului de investiții în domeniile critice enumerate mai sus și ar permite ieșirea României de sub Procedura de Deficit Excesiv. „În ce privește rezultatele bune, ar trebui să remarcăm faptul că rata inflației în România este, în prezent, mai mică decât în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, cele trei state baltice, dar și față de state non-UE, precum Moldova, Macedonia de Nord, Serbia etc”, ar fi una dintre puținele vești bune.
Avertisment BNR
Totuși, economistul-șef BNR încheie cu un avertisment. „Atenție, însă: coborârea ratei inflației în continuare spre nivelul 7% de la sfârșitul acestui an este condiționată de nedeclanșarea unui val de revendicări salariale (care riscă să arunce țara într-un ciclu inflație – salarii – inflație, în stil argentinian). Din păcate, oamenii suferă de «iluzia banilor», crezând că mai mulți bani – neînsoțiți de creșteri de productivitate – le vor permite să cumpere mai multe mărfuri și servicii. În realitate, inflația rezultată din tipărirea de bani în exces față de productivitate le va permite să cumpere exact aceeași cantitate de mărfuri și servicii, dar la un preț mai mare”, atrage atenția Valentin Lazea.
Se încarcă comentariile...
