Jocurile foamei: Vom purta războaie mai mari pentru alimente și apă

Omenirea se îndreaptă către o perioadă dificilă, în care oamenii vor purta războaie pentru alimente şi apă, din cauza tensiunilor geopolitice și a restricțiilor guvernelor pentru exporturi.

Omenirea se îndreaptă către o perioadă dificilă, în care oamenii vor purta războaie pentru alimente

Lumea se îndreaptă către „războaie alimentare”, în timp ce tensiunile geopolitice și schimbările climatice împing țările în conflict din cauza scăderii livrărilor, a spus unul dintre cei mai mari comercianți de mărfuri agricole din lume, potrivit Financial Times.

„Am purtat multe războaie pentru petrol. Vom lupta războaie mai mari pentru alimente și apă”, a declarat Sunny Verghese, directorul executiv al Olam Agri, o casă de comerț agricol cu ​​sediul în Singapore.

Vorbind la conferința consumatorilor Redburn Atlantic și Rothschild de săptămâna trecută, Verghese a avertizat că barierele comerciale impuse de guvernele care încearcă să susțină stocurile alimentare interne au exacerbat inflația alimentară.

Marii comercianți de mărfuri agricole, care au obținut profituri record în 2022, după ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a dus la creșterea prețurilor la alimente, au fost acuzați că au exacerbat inflația prețurilor de inundații prin majorări pentru creșterea profitului.

Dar Verghese a susținut că inflația ridicată a prețurilor alimentelor a fost în parte rezultatul intervenției guvernamentale. O proliferare a barierelor comerciale netarifare în 2022 ca răspuns la război - 1.266 din 154 de țări după numărul său - a „creat un dezechilibru exagerat dintre cerere și ofertă”, a spus el.

Țările mai bogate și-au făcut stocuri „tampon”

Țările mai bogate acumulează surplus de mărfuri strategice, ceea ce duce la o cerere exagerată și, la rândul lor, la prețuri mai mari, a spus Verghese. „India, China, toată lumea are stocuri tampon”, a spus el. „Aceasta nu face decât să exacerbeze problema globală.”

Prețurile alimentelor au început să crească în urma Covid-19 și au crescut în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, deoarece unele exporturi de cereale și îngrășăminte au fost blocate de conflict. Acest lucru a adâncit insecuritatea alimentară în țările mai sărace și a lăsat consumatorii din întreaga lume să se confrunte cu o criză a costului vieții.

Odată cu această creștere și schimbările climatice care împiedică producția agricolă la nivel global, guvernele apelează din ce în ce mai mult la politici protecționiste.

În 2022, Indonezia a interzis exporturile de ulei de palmier pentru a proteja piața locală, în timp ce anul trecut India a impus restricții la export pentru anumite tipuri de orez, în efortul de a reduce creșterea prețurilor interne înainte de alegerile parlamentare, după ce un muson volatil a perturbat producția și a stimulat temerile de aprovizionare. deficit.

„Acesta a fost exact lucrul greșit”, a spus Verghese. „O să vezi din ce în ce mai mult din asta.”

Olam Agri, care prelucrează și furnizează cereale și semințe oleaginoase, ulei comestibil, orez și bumbac face parte din grupul mai larg Olam. Industria alimentară și agroalimentară, care furnizează ingrediente, furaje și fibre mărcilor globale de la Nestlé la Unilever, a avut un an dificil.

Abordând impactul schimbărilor climatice asupra randamentelor globale, Verghese a îndemnat reunirea directorilor din industria de consum, inclusiv șefii Coca-Cola și Associated British Foods, să se „trezească” și să ia mai multe măsuri în privința schimbărilor climatice.

Guvernele ar trebui să perceapă o taxă pentru carbon, a argumentat el. „Carbonul este gratuit astăzi, așa că poluăm fără discriminare”, a spus el.