Ioana Petrescu, bilanţ la 30 de ani de la Revoluţie: România este săraca fată bogată. Suntem campionii UE la inegalitate

„La 30 de ani de la Revoluţie, nu am găsit încă echilibrul necesar între măsurile pe care guvernanţii le iau. Ne mişcam între extreme. Cel mai mare PIB este bazat pe politici pro-ciclice care au dus la cea mai mare inflaţie din UE”, scrie Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe în guvernul Ponta.

România, săraca fată bogată

Dacă nu intervin surprize în ultimul trimestru, e foarte posibil ca 2019 să fie anul cu cel mai mare PIB din istoria post-decembristă şi în aceleaşi timp, anul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. Conform ultimelor date de la INS,  pe primele trei trimestre ale acestui an, PIB-ul a fost de 768,3 miliarde lei în preţuri curente. Adică, în termeni reali a crescut cu 4,1% faţă de aceeaşi perioada din 2018.

Însă, „în medie” este sintagma cheie, pentru că România este ţara marilor discrepanţe. Suntem campionii UE la inegalitate. Conform unei noi analize a Monitorului Social publicate în 2019, veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei, adică, săracii de la noi ar avea nevoie de 6 ani să ajungă la câştigurile dintr-un an ale unui român bogat.

În acelaşi timp, inflaţia ne-a ciuntit rău din venituri în 2019. Pentru că şi la inflaţie am fost campioni UE, în fiecare lună raportată până acum (ianuarie-noiembrie). În noiembrie, ultima lună raportată, inflaţia a ajuns la 3,8%, în parte din cauza politicilor pro-ciclice ale guvernului Dăncilă.

Este foarte sugestivă o glumă vehiculată în 2019:

„Ce spune un euro când intră într-un bar?   -Hi five!”

Euro a atins maximul istoric de 4,7808 lei, în 21 noiembrie 2019. În ultimele 12 luni, euro s-a apreciat cu 2,97% faţă de leu, în timp ce creşterea euro în 2017-2018 a fost de doar 0,02% (1 euro a fost 4,7794 în 24 decembrie 2019, 4,6413 în 24 decembrie 2018 şi 4,6401 în 22 decembrie 2017). Deprecierea monedei naţionale este cauzată de mai mulţi factori, dar este influenţată în mare parte de deficitul de cont curent. Conform ultimelor date BNR, deficitul de cont curent ajunsese la 9,2 miliarde de lei la finalul lui octombrie 2019, cu 22,2% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Premiere şi recorduri în 2019

Autorul uneia dintre premierele înregistrate în acest an este Eugen Teodorovici, căruia  trebuie să îi “mulţumim” pentru primul împrumut în euro contractat de România pe 30 de ani, unul dintre cele mai păguboase împrumuturi făcute vreodată de ministerul Finanţelor. În aprilie, statul român s-a împrumutat 3 miliarde de euro pe 30 de ani, cu o dobânda uriaşă de 4,58%. Asta înseamnă că vom plăti nu mai puţin de 2,2 miliarde de euro doar pe dobânzi.

La final de an, ca să nu fie mai prejos decât guvernul Dăncilă, guvernul Orban a ţinut şi el să înregistreze o premieră negativă şi şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Bugetului de stat, o premieră în România de după 1989.

Din fericire, am avut veşti bune din mediul privat.  UiPath, un start-up fondat în ţara noastră de Daniel Dines şi Marius Târcă, a devenit în 2019 cel mai valoros start-up de tehnologie românesc, evaluat la nu mai puţin de 7 miliarde de dolari.

Mugur Isărescu şi-a depăşit propriul record şi a ajuns la al şaselea mandat de guvernator al BNR. Asta, după ce în urma cu 10 ani, a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa de a fi guvernatorul care a stat cel mai mult în funcţie. Deşi nu pare că putem să ţinem un guvern mai mult de 1-2 ani, iată că dl Isărescu este guvernatorul BNR din 1990.

Acest lucru este neobişnuit şi ar trebui să ne gândim dacă nu ar fi necesar să limitam prin lege numărul de mandate pe care le poate deţine un guvernator al BNR. Dacă această regulă funcţionează pentru preşedintele ţării, care nu poate avea mai mult de doua mandate, de ce nu ar putea fi valabilă şi pentru alte funcţii?

Instituţiile internaţionale sancţionează evoluţia României din ultimul an

S&P Global Ratings, compania de rating americană, şi-a revizuit perspectiva asupra României de la stabilă la negativă. Din anul 2014, este prima modificare pe care agenţia o face la adresa României, conform economica.net.

Conform publicaţiei profit.ro, România s-a împrumutat în 2019 de două ori mai scump, comparativ cu vecinii noştri, Polonia şi Ungaria, potrivit dobânzilor la 10 ani. Asta înseamnă că investitorii străini nu au încredere că ţara noastră îşi poate plăti datoriile la timp şi nu au încredere în politicile executivului român.

Concluzie

La 30 de ani de la Revoluţie, nu am găsit încă echilibrul necesar între măsurile pe care guvernanţii le iau. Ne mişcam între extreme. Cel mai mare PIB este bazat pe politici pro-ciclice care au dus la cea mai mare inflaţie din UE.

Românii din Bucureşti şi Ilfov trăiesc la mai bine ca nemţii din Berlin, în timp ce locuitorii din NE ţării sunt printre cei mai săraci din UE. Păstrăm de 30 de ani acelaşi guvernator la BNR, dar bugetul tarii se face peste noapte şi trece prin Parlament lipsit de minima transparenţă.

Nu vom avea o ţară ca afară cu astfel de extreme. Vom prinde din urmă ţările dezvoltate din UE când vom înţelege că politica economică se face cumpătat. Trebuie să ţinem cont că nu suntem siguri în colţul nostru de lume, iar părerea celor din afară e importantă şi ne afectează. Şi mai trebuie să realizam că schimbarea e bună, dar nu în fiecare zi şi nici doar odată la 30 de ani.

Articol preluat de pe blogul Ioanei Petrescu