Cum erau urmăriţi şi ascultaţi românii de securişti după primele evenimente de la Timişoara. Buletinul secret transmis către Ceauşescu în 20 decembrie 1989
0
Securitatea comunistă a intrat în alertă la nivelul întregii ţări imediat după evenimentele din Timişoara, din 16 - 17 decembrie 1989. Din fiecare judeţ erau transmise spre Comitetul Central din Bucureşti informări secrete cu privire la starea de spirit a oamenilor.
Un astfel de buletin informativ a fostr transmis şi de Securitatea din Alba, în 20 decembrie 1989. Era cu o zi înainte de izbucnirea Revoluţiei la Alba Iulia şi cu două zile înainte de preluarea puterii de revoluţionari. Buletinul informativ insista să tramsită că existau suficienţi oameni care nu erau de acord cu ceea ce auziseră că s-a întâmplat la Timişoara. În final sunt prezentate şi păreri ale unor persoane care, în discuţiile lor cu alţi oameni, ”proferează cuvinte ofensatoare la adresa unei înalte personalităţi”.
Era vorba, evident, de Nicolae Ceauşescu care era înjurat de oamenii obişnuiţi şi era considerat principalul responsabil pentru ceea ce se întâmpla în România. Securitatea nu folosea, însă, niciodată numele dictatorului, formularea clasică fiind aceea de ”înaltă personalitate” atunci când se făceau referiri la adresa acestuia.
Toate informaţiile cuprinse în aceste buletine secrete erau obţinute de Securitate fie prin ascultarea convorbirilor telefonice ale oamenilor, fie prin utilizarea informatorilor, a persoanelor care semnau angajamente şi ofereau informaţii despre cei care aveau discuţii sau păreri contrare regimului comunist. Securiştii susţin că au fost semnalate unele situaţii în care diverse persoane au aprobat ”acţiunile anarho-protestatare” desfăşurate la Timişoara.
Este oferit cazului numitului Băişan Nicolae, de 61 de ani, din Zlatna, încadrat ca strungar la Întreprinderea Metalurgică, care le-a spus colegilor de muncă situaţia din Timişoara. ”(...) A relatat colegilor de muncă faptul că muncitorii din localitatea respectivă au declarat grevă, recurgînd apoi la acţiuni protestatare de stradă întrucât nu au mai putut suporta condiţiile grele de muncă şi de viaţă, lipsurile permanente în aprovizionarea cu produse alimentare şi a căldurii din locuinţe. Manifestîndu-şi acordul deplin faţă de aceste modalităţi de manifestare a numulţumirilor, susnumitul a proferat cuvinte şi expresii ofensatoare la adresa unei înalte personalităţi, precizînd că şi la noi se va întîmpla ceva asemănător cît de curînd, deoarece oamenii muncii nu găsesc în magazinele alimentare nici măcar strictul necesar pentru ei şi familiile lor”, se precizează în buletinul secret al Securităţii. Băişan Nicolae era membru PCR şi era considerat ca având influenţă în rândul colegilor de muncă. ”Anterior a activat o perioadă ca redactor la ziarul Drumul socialismului, dispunînd de cunoştinţe economice, social-politice şi de cultură generală superior funcţiei pe care o deţine în prezent”, afirmă securiştii în document.
De cealaltă parte este oferit cazul lui Bota Vasile, angajat al I.M. Aiud, care ”şi-a exprimat regretul că în societatea noastră pot să apară asemenea acte de dezordine”. Muncitorul este de părere, potrivit raportului întocmit de securişti, că ”una din cauzele care a condus la declanşarea acţiunilor de stradă o poate constitui influenţa posturilor de radio şi televiziune cehoslovace şi maghiare, ale căror emisiuni sunt receptate în zona Timişoarei”. Un alt angajat al întreprinderii din Aiud, Szilagy Arpad, de 33 de ani, considera că ”acţiunile respective n-au putut fi declanşate decît de elemente rău intenţionate instigate din exterior sau de elemente declasate, anarhice, scăpate de sub control”.
Peste doar o zi, în 21 decembrie 1989, la Alba Iulia a izbucnit Revoluţia. Oamenii au ieşit pe străzi şi au strigat libertate şi democraţie. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, puterea la nivel judeţean a fost preluată paşinic de către un comitet al revoluţionarilor constituit ad-hoc. Cu toate acestea, confuziile şi ordinele false transmise ulterior au avut ca finalitate mai mulţi morţi şi răniţi. Documentele sunt prezentate în cadrul expoziţiei organizate de Muzeul Unrii din Alba Iulia, la Sala Unirii, cu ocazia marcării a 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.
Se încarcă comentariile...
