Introducerea rentei viagere a comasat doar 100.000 hectare, dintr-un potenţial de peste un milion

Primul an de aplicare a programului de rentă viageră a făcut peste 20.000 de rentieri, vizând comasarea a peste 100.000 ha. Însă, potrivit specialiştilor de la Oficiul Naţional de Rentă

Primul an de aplicare a programului de rentă viageră a făcut peste 20.000 de rentieri, vizând comasarea a peste 100.000 ha. Însă, potrivit specialiştilor de la Oficiul Naţional de Rentă Viageră, în următorii ani programul ar putea face rentieri din milioane de români şi ar putea comasa peste un milion de hectare de teren agricol. Programul va fi dinamizat de introducerea declaraţiei pe proprie răspundere pentru stabilirea cotelor părţi, dar şi prin eliminarea obligativităţii intabulării contractului de vânzare-cumpărare pe numele noului proprietar.

Potrivit legii, orice persoană în vârstă de peste 62 de ani poate primi rentă de la stat dacă îşi arendează sau îşi vinde terenul. Cu condiţia ca proprietarul să aibă în proprietate sub 10 ha în extravilan şi să accepte să păstreze pentru folosinţa proprie nu mai mult de 0,5 ha. Statul plăteşte anual, până la sfârşitul vieţii beneficiarului, o rentă de 50 euro/hectar pentru terenul arendat şi de 100 euro/ha pentru cel vândut. Renta se plăteşte din anul următor încheierii contractului de arendă sau a celui de vânzare-cumpărare.

Declaraţie pe proprie răspundere pentru stabilirea cotelor părţi

95% din titlurile de proprietate au cel puţin doi titulari, iar, pentru a solicita renta, titularii trebuie să iasă din indiviziune, ceea ce presupune costuri mari cu cadastrul, măsurarea terenului şi notari. "Am constatat că mulţi solicitanţi au titlu de proprietate, dar nu este făcută ieşirea din indiviziune între moştenitori. Am simplificat procedura, astfel că acum este nevoie numai de o declaraţie pe proprie răspundere privind stabilirea cotelor părţi", a declarat, pentru Adevărul, Adrian Stan, vicepreşedintele Agenţiei Domeniilor Statului. Costul acestei declaraţii, încheiată la notariat, este de circa 50 de lei.

O altă modificare vizează eliminarea obligativităţii intabulării contractului de vânzare-cumpărare. Vânzătorii potenţiali sunt descurajaţi de necesitatea intabulării contractului de vânzare-cumpărare pe numele noului proprietar, explică directorul Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă, Teodor Kilaiditis. Or, mulţi dintre marii cumpărători de terenuri preferă să cumpere fără să intabuleze, aşteptând să facă cadastrul unei bucăţi mai mari de teren, dar blocând accesul la rentă al micilor proprietari. Modificarea legislativă se află încă în lucru la Ministerul Agriculturii, şi ar putea egaliza ponderea între vânzare şi arendă. În plus, în multe zone ale ţării, preţul terenului agricol nu acoperă nici costul cadastrului.

Deocamdată există circa 800 de rentieri cu carnet în regulă, pe baza contractelor încheiate în 2005. Alte circa 21.000 de persoane vor deveni rentieri din acest an, după finalizarea analizei celor 24.000 de dosare depuse, vizând comasarea a 100.000 ha.