Industrie: Veniturile din accizele pe tutun reprezintă peste 45% din veniturile totale din accize

Industria tutunului virează anual la stat echivalentul a circa 14% din totalul PNRR, echivalentul sumelor ce vor fi încasate în 2024, au afirmat reprezentanții industriei la conferință.

Industria tutunului virează anual la stat echivalentul a circa 14% din totalul PNRR

„Am vrut să punctez că industria tutunului virează anual la stat echivalentul a circa 14% din totalul PNRR. Dar o comparație și mai bună ne-a fost oferită de dl. Ministru Câciu. În 2024, se așteaptă încasări de aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR, adică exact suma cu care sectorul tutunului contribuie anual la buget fără nicio condiționare. Cu toate astea, remarc cu veselia tristă a românului, când nu avem de-a face cu schimbarea modificării, apare modificarea schimbării. Pentru noi contează foarte mult predictibilitatea fiscală, mai precis accizarea, dar și stabilitatea legislativă. Exemplele trecutului arată clar că în condiții de instabilitate, totul se dă peste cap. În 2016, s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului. Ca urmare, veniturile din accize au scăzut, exporturile la fel. A fost un zel anti-tutun, din cauza căruia statul a plătit, companiile au plătit, economia și societatea au plătit”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, Moldova și Bulgaria la conferința „Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Potrivit datelor prezentate de oficialul JTI, veniturile provenite din accizele pe tutun reprezintă peste 45% din veniturile totale din accize. Industria produce cu trei fabrici în România, angajează direct 6.000 de oameni și exportă masiv nu doar țigarete, ci și tutun încălzit, contribuind la echilibrarea balanței de plăți în 2022 cu 1,1 miliarde de euro. De asemenea, companiile de profil au investit peste 1,8 miliarde de euro de la intrarea pe piața locală. Conform Eurostat, România se află în topul producătorilor de produse din tutun, după Polonia și la egalitate cu Germania.

„Dacă efectul unei legi întârziate a fost atât de grav, acum acesta se poate înmulți cu zece. În momentul de față avem 10 propuneri legislative anti-tutun în circuitul legislativ. Sunt ”zece întâmplări ciudate și-o minune”. De ce o minune? Doar una dintre ele e în regulă, transpunând o Directivă europeană. Restul inițiativelor sunt ciudățenii locale, de sorginte electorală, care exced cadrului european de reglementare. Există și un campion, USR, care are cele mai multe proiecte de profil, dar și o vedetă a inițiativelor legislative, respinsă deja de Parlament în 2020, dar re-depusă anul acesta de trei ori! Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, prevederile acesteia, disproporționate și radicale, de tipul ascunderii produselor sub tejghea și interzicerii sponsorizărilor, au fost preluate și incluse ca amendamente și într-o altă propunere, a liberalilor, propunere care fără ele ar fi putut fi doar neutră. Prin urmare, ”să se revizuiască, primesc, dar..” să știm și noi dinainte și să aibă o rațiune acea revizuire. Altfel, cei 1,8% din PIB, care reprezintă contribuția industriei tutunului, s-ar putea modifica”, a precizat Gilda Lazăr.

Reprezentantul JTI a arătat că pentru industria de profil surprizele se țin lanț, pe toate planurile: „spuneam anul trecut că dl.Câciu a fost o surpriză plăcută, pentru că am reușit să negociem un calendar. Dar și dl. Boloș a fost o surpriză, modificând calendarul abia intrat în vigoare. Ni s-a promis că în 2025 se va reveni la calendar, însă aflăm acum de la ministrul Finanțelor că la anul s-ar putea să avem noi ajustări, iar din 2025 o reformă fiscală în toată regula”.

Conform ultimei execuții bugetare, veniturile din accizele pe tutun au crescut de la an la an cu 7,5%. Calendarul de majorare a accizelor pentru perioada 2022-2026, intrat în vigoare anul trecut, a fost modificat recent, urmând ca accizele să fie majorate peste nivelul convenit, începând din ianuarie.

„Tutunul are o pondere mare în coșul de consum, motiv pentru care ianuarie e roșu în ceea ce privește riscul inflaționist. De aceea se stabilise inițial ca accizele sa fie majorate în iulie. Ulterior, s-a devansat pentru aprilie, iar acum avem parte de devansarea devansării: majorarea va avea loc în ianuarie”, a adăugat oficialul JTI.

Doar 3.000 de companii, din peste un milion, plătesc peste 50% din taxele la buget

Potrivit unei analize a Erste Bank, ”inflația totală ar putea atinge un nou vârf de circa 8% în perioada ianuarie-februarie 2024, pe fondul modificărilor anunțate ale accizelor pentru produsele din tutun și al eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază”.

„Circa 3.000 de companii, din peste un milion, plătesc peste 50% din taxele la buget. Tot aceste companii sunt principalii colectori de accize, principalii angajatori. Tot pe marii contribuabili îi vizează și modificările legislative europene, cum este impozitul minim global, care se va aplica și în România. Bomboana de pe colivă, s-a introdus de curând impozitul pe cifra de afaceri. Repetăm tot timpul: e nevoie de predictibilitate, de stabilitate. Dacă 3 la mie din companiile din România plătesc jumătate din taxele la buget, cum avem grijă ca acești 3 la mie să plătească în continuare? Bunii plătitori sunt ca un fel de găină cu ouă de aur. Putem tăia găina, dar ce rezolvăm?”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte.

„După mai bine de 30 ani, ne întoarcem la marota dlui Iliescu, la economia socială de piață și la solidaritate, care trebuie să funcționeze într-un singur sens, dinspre cei care dau. Dacă nu se înțelege, repetăm: e nevoie de predictibilitate fiscală, stabilitate legislativă, dialog și consultare pentru orice inițiativă. Ca să putem produce, exporta, contribui, investi și angaja”, a punctat Gilda Lazăr.

Potrivit unui studiu al ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), într-un scenariu optimist, care presupune stabilitate legislativă și un nivel al pieței negre sub 10%, sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB). În scenariul pesimist luat în calcul, de instabilitate și în contextul unei recesiuni, contribuția industriei s-ar diminua la 2,1 miliarde de euro, ceea ce ar însemna sub 1% din PIB.