România se îndreaptă spre bula imobiliară. Suntem foarte aproape de pragul de risc de 6%

România nu este foarte departe de pragul de semnal de 6%, în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, consideră Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), avertizând că întotdeauna preţurile de pe piaţa imobiliară se corelează cui accesul la finanţare pentru creditele imobiliare.

„Anul trecut, Comitetul European de Risc Sistemic, care este cumva tatăl tuturor comitetelor naţionale de supraveghere macroprundenţială, şi din care facem şi noi parte, a emis avertizări unui număr de opt ţări privind riscurile de pe piaţa imobiliară. Aceasta pentru că ele au depăşit mai mulţi ani la rând ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%. Noi am fost aproape de 6%, în ultimii doi ani. În luna mai 2018, raportat la aceeaşi lună a anului trecut, ritmul de creşterilor imobiliare a fost de 6% în Bucureşti şi de 4 şi ceva la sută în restul ţării. Nu am trecut pragul de semnal, nu suntem foarte departe de el şi sigur se corelează întotdeauna piaţa imobiliară cu accesul la finanţare pentru creditele ipotecare. Deci, este o piaţă asupra căreia trebuie să ne uităm, atât piaţa rezidenţială, cât şi cea comercială. Noi avem politici macroprudenţiale, pe unele le-am implementat deja, altele sunt în analiză, însă numai în consultare cu industria, cu sectorul bancar”, a spus Voinea, citat de economica.net.

Recent, specialiştii atrăgeau atenţia asupra faptului că preţurile locuinţelor au scăzut anul trecut cu 16% faţă de anul 2009, ceea sporeşte cererea de credite ipotecare, mai ales că un împrumut luat pentru achiziţia unui apartament cu 3 camere din Capitală poate fi achitat în 13-14 ani cu un salariu mediu pe economie, faţă de 33-34 de ani în 2008.

Preţul proprietăţilor rezidenţiale în 2017 a fost cu 16% mai scăzut decât în 2009, după 3 ani în care trendul a fost de creştere, a spus Ella Kallai, economistul şef al Alpha Bank la o conferinţă pe teme financiare organizată de Finmedia.

Potrivit acesteia, în 2015 preţul imobiliarelor a urcat cu 3,6%, în 2016 cu 6,4% şi în 2017 cu 6%, scrie Hotnews, precizând că Banca centrală are în vizor această evoluţie pe care o consideră ca având un risc sistemic (chiar dacă redus) începând din mai 2017. 

În opinia economistului şef Alpha Bank, Ella Kallai, chiar dacă nu avem în acest moment o bulă imobiliară, nu suntem nici foarte departe. ”În mecanismul de alertă timpurie de la CE care monitorizează şi preţul locuinţelor se arată că dacă rata reală de creştere a preţului locuinţelor depăşeşte 6%, putem să ne pregătim de o bulă. ”Noi am avut 6% în 2017, dar cu inflaţie negativă. Ceea ce înseamnă că respectivul prag a fost depăşit”, mai spune Kallai.

”În 2017 numărul de ani de muncă remunerat cu salariul mediu necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe (vechi, de 3 camere în Bucureşti) este de 13-14 ani, faţă de 33-34 ani în 2008. În plus, deşi creditul de locuinţe a avansat după 2009, creditul de locuinţe ca procent din PIB de aproape 8% situează România pe ultimul loc din UE”, mai arată economistul şef Alpha Bank.

„Formarea bulelor în sectorul imobiliar trebuie împiedicată, pentru că dacă ajung să se formeze atunci când se sparg au efecte devastatoare”, a adăugat aceasta. 

La rândul său, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari şi CEO Coface crede că suntem deja în bulă.

„Imobiliarele sunt supra-evaluate cu 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe 10 ani pe metru pătrat, la un grad de ocupare de 90% al activului şi reinvestirea chiriei la un randament armonizat real de 3% într-o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligaţiuni, am ajunge la un preţ pe metrul pătrat de maxim 1050 de euro/metrul pătrat. Astazi e de 1250 de euro/m.p., iar pentru imobile nişate într-o zonă foarte bună, pretul ajunge chiar şi la 2000 de euro pe metrul pătrat, deşi fundamentele ar indica un maxim de 1500 de euro/m.p.”, a spus Guda.

Economia României se confruntă cu un un nou risc, cel al accelerării preţurilor din domeniul imobiliar, în condiţiile în care creşterea peste potenţial duce la acumularea de tensiuni şi la lărgirea deficitelor, potrivit datelor raportului asupra stabilităţii financiare, prezentat anul trecut de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea.