Gentiloni: Dacă lucrăm împreună, politica monetară şi politica fiscală, putem evita recesiunea

Europa poate evita recesiunea dacă oficialii responsabili de politica monetară şi fiscală vor cădea de acord asupra unor măsuri eficiente prin care să contracareze creşterea costurilor cu energia, a declarat vineri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, informează Bloomberg.

Gentiloni spune că acţiunile eficiente în domeniul energiei pot opri recesiunea, Foto: EPA-EFE

„Avem şansa, dacă lucrăm împreună, politica monetară şi politica fiscală, şi acum cu un pachet adecvat în domeniul energiei, să evităm recesiunea", a spus Gentiloni în avanpremiera reuniunii miniştrilor europeni ai Finanţelor care va avea loc la Praga. "Este o provocare, dar este posibil", a adăugat Gentiloni, transmite Agerpres.

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Explozia inflaţiei a intensificat o criză a costului vieţii, aducând economiile europene în pragul recesiunii.

Liderii europeni negociază un plafon de preţ impus la importurile de gaze naturale ruseşti chiar dacă preşedintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va înceta să mai furnizeze gaze Europei dacă aceasta din urmă introduce un plafon de preţ.

Anul trecut, gazele naturale ruseşti au acoperit aproximativ 40% din necesarul de gaze al UE. Majoritatea ţărilor membre au găsit alternative la livrările ruseşti dar, cel mai probabil, gospodăriile şi companiile vor suferi întreruperi în aprovizionarea cu energie în lunile reci de iarnă.

Joi, Banca Centrală Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea Produsului Intern Brut în zona euro pentru 2022, dar şi-a revizuit semnificativ estimările pentru 2023, în contextul crizei energetice provocată de războiul din Ucraina.

Instituţia monetară se aşteaptă în prezent la o „stagnare" a activităţii economice la finele lui 2022 şi începutul lui 2023. Experţii BCE anticipează, în prezent, o creştere economică de 3,1% în 2022 şi una de doar 0,9% în 2023, faţă de prognozele din luna iunie, care mizau pe un avans de 2,8%, respectiv 2,1%.

„Există riscul unei recesiuni", a declarat ministrul de Finanţe din Luxemburg, Yuriko Backes la sosirea sa la Praga, adăugând că oficialii au o „responsabilitate uriaşă să ia măsuri şi să nu lase acest lucru să se întâmple".

„Trebuie să ne coordonăm paşii la nivelul UE astfel încât măsurile luate într-o ţară să nu afecteze ţările vecine. Suntem supuşi unui stres inflaţionist şi trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a sprijini companiile şi gospodăriile", a mai spus ministrul de Finanţe din Luxemburg.

Măsuri anunțate de CE

Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat cinci „măsuri de protecţie a consumatorilor şi a întreprinderilor vulnerabile, care să-i ajute să se adapteze preţurilor astronomice ale electricităţii şi volatilităţii pieţelor”.

Prima măsură constă într-o ţintă de reducere a consumului de electricitate la orele de vârf - „economii inteligente de energie electrică” („Smart Savings of Electricity”) -, iar von der Leyen anunţă că Bruxellesul va ajuta statele membre UE în acest sens.

„Ceea ce s-a schimbat este că energia globală este rară. Asta îndeamnă la o reducere inteligentă a cererii. Avem nevoie de o strategie care să aplatizeze vârfurile (de consum) care determină preţul electricităţii”, explica oficialul european.

A doua măsură constă în plafonarea veniturilor întreprinderilor care produc energie cu costuri mici.

Având în vedere că sursele de energie cu emisii mici de carbon „obţin venituri neaşteptate”, care nu reflectă costurtile de producţie, „a venit timpul ca consumatorii să beneficieze de pe urma costurilor mici ale surselor de energie cu emisii mici de carbon, ca energiile regenerabile”, explică ea.

În acest sens, CE va propune „reorientarea acestor profituri neaşteptate pentru a susţine persoanele şi companiile vulnerabile să se adapteze”, preciza preşedintele CE.

A treia măsură vizează, în acelaşi fel, profiturile ,,neaşteptate” ale întreprinderilor de combustibil fosil.

„Companiile petroliere şi în domeniul gazelor naturale au obţinut, de asemenea, profituri masive. De aceea vom propune o contribuţie de solidaritate a întreprinderilor din domeniul energiei fosile”, ,,deoarece toate sursele de energie trebuie să ajute la soluţionarea acestei crize” anunţa von der Leyen.

Statele membre UE urmează să investească aceste venituri pentru a susţine gospodăriile vulnerabile şi a investi în surse de energie curată locale.

A parta măsură vizează ajutarea întreprinderilor din domeniul utilităţilor energetice să facă faţă volatilităţii pieţelor, în contextul în care li se cer fonduri importante, ceea ce le ameninţă capacitatea de tranzacţionare şi stabilitatea pe pieţe, prin facilitatea „susţinerii lichidităţii statelor membre UE” („Liquidity Support by Member States”), destinată întreprinderilor energetice.

„Ne vom actualiza cadrul temporar, pentru a le permite statelor să ofere rapid garanţii de stat”, anunţa von der Leyen.

A cincea măsură constă în plafonarea gazelor naturale ruseşti, ,,cu obiectivul foarte clar de a reduce veniturile Rusiei, pe care (preşedintele rus Vladimir) Putin le foloseşte să finanţeze acest război atroce împotriva Ucrainei”, acuza sursa citată.