FOTO Apa Nova reabilitează contracronometru canalizarea din zona Spitalului de Urgenţă

Prăbuşirea conductelor colectoare aflate sub intersecţia bulevardelor bucureştene Calea Floreasca - Ştefan cel Mare necesită lucrări complicate de reparaţii, dar specialiştii Apa Nova au găsit rezolvarea printr-o tehnologie care va asigura durabilitatea noilor sisteme instalate.

Un sistem de conducte de canalizare instalat oarecum provizoriu în urmă cu 12 ani, în urma unei avarii din 1994,  a cedat pe fondul ploilor abundente din ultimele zile - precipitaţii-record al ultimilor 20 de ani.

Astfel că inevitabilul s-a produs: un canal colector din zona Spitalului de Urgenţă (intersecţia dintre Calea Floreasca şi Ştefan cel Mare) a cedat, iar terenul de deasupra s-a surpat. Aşa că a devenit imperios necesară o intervenţie care deranjează puţin traficul din acest areal.

Trecătorii ar putea spune, la prima vedere, că „iar se fac lucrări, iar se încurcă circulaţia“, dar această avarie are o anumită amploare, iar complexitatea lucrărilor necesare pentru reabilitare justifică pe deplin deranjul provocat temporar traficului.

De fapt, avaria din zona Spitalului de Urgenţă s-a dovedit o lucrare complexă mai ales în subteran, fiind necesară intervenţia pe aproximativ 600 de metri de reţea de canalizare, de pe (sub) Calea Floreasca până pe strada Aurel Vlaicu.

Ce s-a întâmplat?

Pentru a înţelege în detaliu situaţia creată în zonă, ne-am întâlnit joi dimineaţa cu directorul general al companiei Apa Nova, Mădălin Mihailovici, care coordonează personal lucrările de reabilitare.

Care sunt provocările?
„În primul rând, a trebuit să asigurăm continuitatea canalizării pe timpul intervenţiei noastre, lucru care a impus instalarea unui by-pass, adică un sistem de  conducte supraterane; pentru ca apele uzate să-şi urmeze cursul prin această conductă supraterană, am apelat - bineînţeles - la acest sistem de pompe; dar pompele s-au înfundat repede, pentru că spitalul deversează şi deşeuri specifice, nu doar apă uzată, iar aceste deşeuri (cârpe, resturi sanitare etc.) au colmatat sorbul pompei; am fost nevoiţi, astfel, să găsim - iată, în regim de maximă urgenţă - pompe cu tocător“...

„Una peste alta, acum - ca să vorbim în termeni medicali - bolnavul este pe aparate, lucrăm în uscat şi mai trebuie doar să vină materialele, respectiv noile elemente din PAFSIN, pentru ca la finalul lucrării să putem spune că sistemul va fi cu adevărat solid şi durabil“, a precizat Mădălin Mihailovici.

El a mai adăugat: „Chiar acum (n.n. - joi dimineaţa) au fost încărcate în TIR-uri aceste elemente ovoidale, pe care trebuie să le luăm din Ungaria, pentru că România nu mai produce aşa ceva. În zona afectată, sistemul de canalizare a fost dat în folosinţă acum 110 ani (în 1906!) şi a fost construit din elemente de formă ovoidală, după cum se vede şi în schiţa alăturată.

Este o tehnologie care nu se mai foloseşte în prezent.

Va trebui să construim şi cămine noi de inspecţie. Oricum, lucrăm chirurgical, în sensul că ceea ce facem astăzi rămâne bun făcut pentru mulţi ani de-acum încolo“.

Suntem non-stop în alertă, lucrăm contracronometru şi, în acelaşi timp, îndeplinim cerinţa de a avea un rezultat durabil. Mădălin Mihailovici director general Apa Nova

La rândul său, directorul operaţional al Apa Nova, Alexandru Moldovan, a completat chiar azi-dimineaţă explicaţiile privind situaţia din zona Ştefan cel Mare.
„O surpare în aceasta zonă s-a produs în anul 1994, iar specialiştii de atunci ai RGAB au adoptat o soluţie prin care au cuplat elemente cu profil ovoidal cu elemente circulare, aliniate în partea de sus. Probabil nu a fost cea mai inspirată soluţie tehnică, însă trebuie ţinut cont şi de materialele disponibile la acea dată.
Mă refer în primul rând la cimentul folosit la imbinarea dintre canalul colector vechi şi cel înlocuit atunci. Acum, totul a cedat - putea să se întâmple mai târziu sau mai devreme - şi suntem în faţa unei mari provocări. Trebuie să reabilităm repede, având în vedere intensitatea traficului din zonă, dar şi durabil“, ne-a spus Alexandru Moldovan.

O soluţie ingenioasă

Ce fac, mai exact, oamenii aflaţi dincolo de panourile acestui şantier? „Vechile conducte au un profil sub formă de ovoid (n.n. - ca un ou cu vârful în jos) şi au dimensiuni foarte mici, 60X90 de centimetri, se inspectează robotizat, cu camere teleghidate, dar s-au facut şi inspecţii cu personal dotat cu echipamente speciale.
Vom introduce în ele noile conducte, puţin mai mici, şi vom consolida sistemul cu polimeri de ultimă generaţie“, ne-a explicat specialistul.

Rezultatul va fi, potrivit acestuia, un tronson de canal colector cu rezistenţă mult sporită la astfel de presiuni şi, în plus, cu o capacitate mai mare de a transporta debitul dinspre amonte către aval.

„Cu această ocazie, am curăţat avalul acestui colector pe o lungime de câteva sute de metri, astfel că şi capacitatea acestuia este mult sporită“, a precizat şeful Apa Nova.

O altă provocare pentru inginerii de la Apa Nova constă chiar în regimul de urgenţă în care sunt nevoiţi să lucreze, având în vedere că operează chiar în zona Spitalului de... Urgenţă.

Aici, fiecare secundă e importantă, astfel că asigurarea continuităţii este esenţială.

Lucrări non-stop în weekend

Reprezentanţii Apa Nova ne-au mai relatat că şi în acest weekend lucrările au continuat în ritm susţinut, zi şi noapte.

„Canalele colectoare cu profil ovoid, realizate dintr-un material numit PAFSIN (compoziţie specială cu fibră de sticlă), au ajuns din Ungaria vineri şi au fost instalate imediat, vineri noaptea.
Peste weekend s-a construit un cămin de inspecţie nou, care este folosit pentru relining (metodă care permite introducerea de tuburi noi în tuburile vechi, telescospic, fără a fi nevoie să mai decopertăm în zonele afectate)“.

De asemenea, „a fost finalizată injecţia cu polimeri speciali, pentru a asigura o priză corectă între tuburile vechi şi cele noi, şi au dem arat lucrările de refacere a umpluturilor cu balast peste canalul colector“.

Important este şi că în această noapte se începe refacerea sistemului rutier, operaţiune care va dura două-trei zile, în funcţie de timpii tehnologici specifici.

„Între timp se verifică cu sisteme georadar şi prin carotare (sondare a terenului), în aval şi în amonte, existenţa eventualelor alte caverne sub sistemul rutier“, ne-au mai spus specialiştii Apa Nova.

Ultima oră: intervenţie preventivă la Spitalul de Urgenţă

Potrivit conducerii companiei, „cu această ocazie s-a decis o intervenţie suplimentară pe segmentul de canalizare care deserveşte spitalul, care în urma inspecţiei detaliate s-a dovedit a fi afectat de deşeurile speciale, specifice activităţii spitalului. Se va lucra fără decopertare, prin căminele de inspecţie, doar pe timpul nopţii“.

Această intervenţie are un scop preventiv, a fost programată pentru a evita eventualele surprize neplăcute ulterioare.
 
Menţionăm că Apa Nova operează peste 2.300 km de canalizare, de-a lungul cărora există 66.567 de cămine de inspecţie.

De ce s-a surpat carosabilul

Potrivit Apa Nova, vechimea construcţiei (a canalului colector), în combinaţie cu traficul intens al zonei (metrou, auto, tramvai) şi cu precipitaţiile abundente din ultimele zile a declanşat avaria şi mai ales surparea de la intersecţia Floreasca - Ştefan cel Mare.

„În urma verificărilor efectuate, s-a constatat prăbuşirea unui canal colector, care a angrenat surparea carosabilului. Colectorul în cauză are o vechime de 110 ani, fiind dat in exploatare în anul 1906“, precizează Apa Nova, într-un comunicat.

S-a întâmplat şi la case mai mari

Nicăieri în lume astfel de fenomene - cum este recenta surpare de carosabil de la Bucureşti - nu pot fi prevăzute sau controlate, în marea majoritate a aglomerărilor urbane fiind prezent acelaşi tip de provocări: număr mult prea mare de maşini, întreţinere greoaie sau chiar inexistentă, lucrări proiectate şi realizate cu decenii în urmă.

Cel mai recent exemplu în acest sens ar fi evenimentul din 25 mai 2016, produs la Florenţa. Un oraş de top în turismul mondial, dar care nu a putut să prevadă că tocmai vechimea atât de apreciată de turişti le va juca feste chiar în centrul oraşului.

Şi în Kent, Marea Britanie, în februarie 2014, s-a închis autostrada M2, după ce o groapă de 5 metri adâncime s-a căscat între benzile de circulaţie.

La fel, în 2009, la Los Angeles o autospecială de pompieri a rămas blocată pur şi simplu într-o groapă.

„Aceste exemple demonstrează că există o problemă globală legată de aceste aspecte şi că modernitatea şi confortul au preţul lor“, arată reprezentanţii Apa Nova.

Cât despre Bucureşti...
„Trebuie ţinut seamă de faptul că infrastructura Capitalei, şi cea de suprafaţă şi cea subterană, este una veche, iar în perioada comunistă nu a beneficiat de o întreţinere constantă. Acolo unde posibil, Apa Nova monitorizează starea canalelor colectoare, mai ales după ploile foarte intense cum au fost de curând - recorduri ale ultimilor 20 de ani. În cazul colectorului de pe Ştefan cel Mare, acest lucru nu a fost posibil, având în vedere dimensiunile lui mici (ovoid 60x90 cm), care nu au permis accesul echipelor“.