Finanţatorii internaţionali: Infrastructura şi agricultura pot fi "Cosânzenele crizei"

Dezvoltarea infrastructurii şi a agriculturii este vitală pentru redresarea economiei FOTO Adevărul

Şefa misiunii International Finance Corporation (IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale) în România, Ana Maria Mihăescu, a declarat ieri, într-un seminar pe teme economice, că între atâţia „Feţi-Frumoşi“ despre care se tot spune că vor scoate ţara din criză ar trebui să existe şi o „Cosânzeană“. Pentru noi, „prinţesa din poveste“ ar putea fi infrastructura şi agricultura.

La semniarul intitulat „Dimensiunea optimă a unei economii“, mai mulţi analişti au încercat să identifice care ar fi motoarele de creştere în următoarea perioadă, iar fondurile europene au fost comparate cu „Făt Frumos“ din poveştile tradiţionale româneşti. În replică, Ana Maria Mihăescu a arătat că ar trebui să avem „şi o Cosânzeană“.

Creştere fără costuri bugetare

„Dacă dezvoltăm infrastructura, obţinem creştere economică şi locuri de muncă noi, fără a afecta prea mult stabilitatea bugetară. Aşa că aş numi infrastructura «Cosânzeana crizei»“, a spus şefa misiunii IFC.

În opinia ei, autorităţile ar trebui să se focalizeze pe dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru a investi în infrastructură, nominalizând aici necesarul de dezvoltare în sistemele energetic, logistic şi de transporturi. O altă „Cosânzeană“ pentru economie ar fi agricultura: „IFC finanţează băncile care acordă împrumuturi IMM-urilor, dar şi instituţiile financiare nebacnare care susţin agricultura, pentru că am perceput aceste domenii ca pe nişte motoare de creştere economică“.

În fine, Ana Maria Mihăescu a mai ţinut să citeze, în cadrul seminarului, „un mare bancher“ care ar fi spus aşa: „Uitaţi de China, India, UE, creşterea va veni din industriile profilate pe produse pentru femei; cei care vor investi în pieţele destinate femeilor vor fi câştigătorii economici ai acestui secol“.

Românii, aşteptaţi să contribuie la PIB-ul potenţial

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a arătat câteva grafice din care reiese că Produsul Intern Brut (PIB) potenţial a crescut cu peste 5% în anii dinaintea crizei, acum abia dacă depăşeşte 2%.

„Fondurile europene au fost o iluzie, reformele structurale – o mare dezamăgire, iar contribuţia forţei de muncă la creşterea PIB-ului potenţial a fost negativă. Ne aşteptăm ca această contribuţie să fie pozitivă în viitorul apropiat“, a spus Ionuţ Dumitru.

Bani risipiţi în loc de investiţii

„Avem potenţial de creştere (economică - n.r.) serios diminuat, chiar ne punem întrebarea dacă vom putea să creştem în anii ce vin. Avem dezinvestiţie prin ineficienţa cheltuielilor publice, avem printre cele mai mari ponderi în PIB investiţii publice, dar cu efecte de 2%-3% pentru că la noi banul este risipit“, a afirmat Daniel Dăianu, profesor de economie, în cadrul seminarului.

„Noi am absorbit aşa de puţine fonduri europene pentru că utilizăm prost banul public. Dacă am avea bune practici acasă, nu am avea dificultăţi să absorbim multe fonduri europene. În ceea ce priveşte piaţa muncii, noi trebuie să reuşim o diminuare a costului muncii“, a spus Dăianu.

Seminarul „Dimensiunea corectă a unei economii“ s-a desfăşurat în sediul central al Băncii Naţionale, fiind organizat de compania Oxygen Events.