Cinci semnale de alarmă pentru economia românească. Ce e de făcut?

Economia Românieia început se se gripeze şi riscă să reintre în recesiune dacă guvernanţii nu iau măsuri de redresare                       FOTO SHUTTERSTOCK

Economia României a scăzut cu 0,5% în trimestrul al treilea faţă de cel precedent şi are toate şansele să reintre în recesiune la sfâşitul acestui an. Scăderea PIB nu i-a surprins pe mulţi dintre analişti tocmai pentru că evoluţia anumitor indicatori duceau într-acolo. “Adevărul” vă prezintă cinci semnale de alarmă pentru economia României, ce măsuri trebuie să ia guvernanţii şi cum va ajuta aplicarea acestora la redresarea economiei.

"Dacă lucrurile nu se vor schimba radical în perioada următoare, riscăm să ne afundăm tot mai tare pe un drum de unde nu ştiu cum vom mai face cale întoarsă. Este dureros că am ajuns aici, dar şi mai dureros este că existau soluţii pentru a nu ne confrunta cu asemenea probleme. Însă ele nu au fost aplicate", spune Marian Duşan, preşedintele Romanian Business Accelerator.
 
1.    Investiţiile străine sunt în cădere liberă, iar politicile fiscale stimulative pentru atragerea de capital străin lipsesc cu desăvârşire.

Investiţiile străine directe s-au prăbuşit în ultimii şase ani, arată datele Băncii Naţionale a României. Dacă România reuşea să atragă în urmă cu şase ani, în perioada ianuarie-septembrie, investiţii de 4,9 miliarde de euro, în acest an, suma a fost cu aproape 80% mai mică, respectiv 1,1 miliarde de euro.

În prezent, cea mai mare parte a investiţiilor atrase este reprezentată, de fapt, de creditele intra-grup, adică împrumuturile acordate de firmele-mamă filialelor din România.

Anul trecut, investiţiile străine directe în România au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde de euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani.

Pentru a atrage investiţii străine directe, România are nevoie de predictibilitate fiscală, de relaxare fiscală prin reducerea anumitor taxe şi impozite, dar şi de un climat politic liniştit.

Un semnal de alarmă a venit şi dinspre BNR, care a devenit mai preocupată ca niciodată de creşterea economică. Guvernatorul BNR a arătat că nu este optimist în privinţa creşterii economice, reafirmând că România nu are cum să se dezvolte fără investiţii străine. "Cineva trebuie să vină să spună cine sau de unde vor veni investiţiile. Aici vorbim de sume mari, nu să se vină cu milioane. În 2006 - 2007, când creşteam, România beneficia undeva între 16-19 miliarde de euro pe an, şi acum mai primeşte 3-4 miliarde. V-am spus, dacă vă gândiţi la creştere economică cu aceşti doi factori (investiţii străine şi economisirea internă - n.r.), într-adevăr nu avem o prognoză foarte bună. Nu poţi să ai creştere economică fără investiţii. Ca să faci investiţii îţi trebuie capitaluri, tehnologie. Capital financiar, nu-l avem, tehnologia n-o avem", a declarat recent Isărescu.

Şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Mark Gitenstein, a declarat recent, în emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV, că au fost investitori americani care au vrut să vină în România, dar că a existat o ângrijorare în ceea ce priveşte mediul de afaceri de aici. "Ştiu companii care s-au gândit să vină în România, dar erau îngrijorate de calitatea mediului de afaceri de aici. Mă refer la corupţie, la transparenţa guvernului, a mai multor guverne, nu doar a guvernului actual. Mă refer la modul în care se fac afacerile", a spus Gitenstein. El a spus că a existat şi "frustrare". "Am avut multe companii americane frustrate de imprevizibilitatea procesului de decizie. În special deciziile legate de recuperarea TVA datorată lor, de ajutorul de statului... Mai multe companii au fost foarte nemulţumite de licitaţii, au simţit că procesul era fie incorect, fie imprevizibil", a explicat Gitenstein.

2.    Zeci de mii de companii în insolvenţă.

În primele nouă luni din acest an, au intrat în insolvenţă 16.481 de companii, mai multe cu 7,59% faţă de perioada similară din 2011 şi cu aproape 20% mai multe decât în primele nouă luni din 2010, potrivit datelor Coface România. Chiar dacă insolvenţa presupune un proces de reorganizare, doar 1% din companiile intrate în insolvenţă îşi revin şi îşi reiau activitatea, iar restul intră în faliment.

Duşan a explicat care sunt cauzele pentru care s-a ajuns la această situaţie:
-    Prăbuşirea cererii interne pe foarte multe segmente ale economiei, care a survenit pe fondul a trei ani de criză. Managerii nu au reuşit să facă faţă acestei scăderi şi să găsească soluţii alternative pentru a-şi salva businessul.
-    Accesul tot mai dificil la sursele de finanţare. Sistemul bancar preferă să crediteze tot mai mult statul, în detrimental economiei reale. "Înţeleg prudenţialitatea instituţiilor de credit, dar parcă este mult prea exagerată”, a mai spus Duşan.
-    Contractarea pieţelor de export, care a afectat marii exportatori. Pe orizontală, efectele au fost de domino. Pe cale de consecinţă, micile companii, care furnizau produse pentru firmele mari, au suferit cumplit din această cauză, multe dintre ele închizându-şi porţile.

"Astăzi tragem ponoasele unei politici de austeritate care ne-a guvernat în ultimii ani, poltică care nu a fost dublată în nicun fel de o strategie de stimulare a mediului antreprenorial. Dacă nici viitorul Guvern nu va înţelege că mediul privat, şi aici mă refer în special la firmele mici şi mijlocii, are nevoie de măsuri concrete pentru relensare economică, atunci toată România va intra în insolvenţă”, a declarat preşedintele Romanian Business Accelerator.

 
3.    Corigenţii Uniunii Europene la atragerea de fonduri europene.

La sfârşitul anului trecut, rata reală de absorbţie a fondurilor europene era de 5,5%, adică am atras puţin peste un milard de euro dintr-un total de 19 miliarde de euro disponibile pe cele şase programe operaţionale –Mediu, Regional, Transport, Resurse Umane, Creşterea Competitivităţii, Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Asistenţă Tehnică.

Guvernanţii au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra problemei atragerii de fonduri europene şi şi-au fixat ca obiectiv aplicarea de măsuri care să accelereze procesul, însă rezultatele au întârziat să apară. Câteva dintre problemele care pun beţe-n roţile procesului de absorbţie sunt amatorismul, corupţia şi birocraţia din instituţiile statului care se ocupă de gestionarea fondurilor europene.

Este vital ca România să se mobilizeze pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile UE acordate până în 2013 şi să-şi traseze priorităţile pentru următoarea perioadă de finanţare. Într-o matrice a riscurilor, schiţată de economiştii FMI, se arată că accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene.

Şi la acest capitol guvernatorul Mugur Isărescu a atras recent atenţia. "Dacă nu absorbim fondurile europene, hai să nu mai vorbim de creştere economică, sau cineva să spună: «Uitaţi, asta este sursa de investiţii». Facem acumulare ca pe vremea lui Ceauşescu, strângem cureaua nu ştiu mai ce, strângem bugetul, dublăm fondurile de investiţii din buget, eu am văzut că s-au redus. Investiţiile publice nu au crescut, ci s-au redus, iar discuţia publică este de reducere a investiţiilor publice, cel puţin acum", a afirmat Isărescu.


4.    Consumul intern rămâne firav.

În condiţiile în care rata inflaţiei a intrat în ultimele luni pe un trend ascendent, indicatorul anual atingând un nivel de 4,96% în luna octombrie, puterea de cumpărare a românilor devine tot mai slabă. Euro s-a scumpit cu peste 5% de la începutul anului, iar asta se resimte atât în preţul bunurilor de la raft, dar şi în ratele la creditele contractate.  

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 4,9%, iar ca serie ajustată cu 0,4%.


5.    Pieţele de export tradiţionale s-au contractat semnificativ.

Reintrarea economiei zonei euro în recesiune a determinat o deterioare semnificativă a cererii externe pentru exporturile noastre. Iar faptul că România are, în cea mai mare măsură (75%), relaţii comerciale cu ţările intracomunitare, afectează direct economia.

România a exportat în luna septembrie a acestui an bunuri şi servicii în valoare de 3,8 miliarde de euro, în scădere cu 4% faţă de septembrie 2011, marcând prima contracţie a acestui indicator. În total pe primele nouă luni, exporturile au avut o scădere de 0,5%, ceea ce face puţin probabilă atingerea ţintei de creştere anuală a exporturilor de 5% asumată prin proiectul de buget.

"Sunt convins că puteam găsi căi alternative de export, mai ales către grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), dar nu numai. Puteam să ne uităm şi spre Turcia, Indonezia, Correa de Sud etc. Astăzi, balanţa exporturilor atârnă prea mult spre Europa, iar acest fapt a reprezentat un handicap, atunci când pieţele de pe Bătrânul Continet s-au contractat. Pentru asta însă, era nevoie ca şi ataşaţii comerciali ai ambasadelor să-şi facă treaba mai bine, iar antreprenorii locali să aibă mai mult curaj pentru a se reorienta rapid”, a mai spus Duşan.

De aceeaşi părere este şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: "În cazul în care continuăm să exportăm direct în Europa va merge tot mai prost, trebuie să ne gândim la exporturi extra-UE şi să găsim alte pieţe importante".

El a arătat că, dacă în anul 1991 ponderea exporturilor României către Uniunea Europeană era de 44,3%, în 2011 aceasta a crescut la 71,1%, în timp ce exporturile către ţările din fosta Uniune Sovietică şi-au diminuat ponderea de la 23% la 6%, iar pentru ţările arabe de la 4% la 2%.

Dumitru a explicat că România ar putea recupera aceste pieţe printr-un parteneriat prin care să promoveze produsele lor pe piaţa românească, în schimbul accesului pe pieţele lor.