Fara investitii, sistemul energetic poate intra in colaps

Petrom merge mai departe! Investitiilor majore din ultimii ani, SNP Petrom le adauga noi proiecte finalizate la rafinaria Petrobrazi, in valoare totala de 100 milioane de dolari. Vor fi puse in

Petrom merge mai departe! Investitiilor majore din ultimii ani, SNP Petrom le adauga noi proiecte finalizate la rafinaria Petrobrazi, in valoare totala de 100 milioane de dolari. Vor fi puse in functiune un sistem central de comanda a activitatii din intreaga rafinarie, investitie in valoare de 34 de milioane de dolari, precum si un sistem informatic integrat, care a necesitat o finantare de 20 milioane de dolari. Alte 40 de milioane de dolari au fost alocate pentru construirea unei centrale de cogenerare a energiei electrice si termice, care ii asigura independenta energetica rafinariei Brazi. Asa cum era de asteptat, la inaugurarea unei investitii in valoare de 100 milioane de dolari au participat, alaturi de angajati ai SNP Petrom, si reprezentanti ai Ministrului Industriei si Resurselor. Dupa taierea panglicii inaugurale de catre ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, si directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Constantinescu, seful MIR a facut o analiza a situatiei actuale a sistemului energetic si a necesitatii investitiilor in sistem. Totodata, a prezentat si noua abordare a modalitatii de privatizare a societatilor nationale aflate in portofoliul OPSPI-MIR. La aceeasi intalnire, ministrul Dan Ioan Popescu si-a anuntat recenta vizita in SUA, unde va prezenta Petrom si companiile din sistemul energetic nu singular, ci intr-un context energetic zonal. Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei si Resurselor: "Se vorbeste mai mult despre IT si palmieri decat despre industrie" "Astazi, toata lumea vorbeste despre IT sau palmieri, iar industria a fost privita ca un morman de fier vechi. De aceea, intreb: mai avem nevoie de industrie? Da, avem! Dar nu de vechile structuri industriale, ci de o reindustrializare pe zonele performante. Schimbarile dupa '89, cand s-a trecut de la "director" la "manager" nu au rezolvat, in nici un fel, problemele industriei. Notiunile de costuri, de productivitate erau capete de tabel, dar nu in modul de eficienta cum se face in lumea de astazi. De ce nu vrem sa deschidem ochii la realitatea din Europa si din lume? De ce nu vrem sa vedem ca in lume exista societati puternice in energie, gaze si petrol, de exemplu. Acestea raman pilonii de baza ai unei economii. Romania a mers pe ideea "is small, is beautiful", dar trebuie sa fim constienti ca exista societati la noi in tara care ar putea avea un rol important in lume. Au fost pregatite societatile pentru privatizare doar prin divizare si micsorare. O societate este mult mai usor privatizabila cu cat este, nu mai mica, ci mai performanta. Din punct de vedere energetic, Romania a intrat, de la 1 ianuarie 2003, in UCTE. Dar suntem competitivi ca si calitate, cost sau cantitate de energie curata? Vom produce suficienta cantitate de energie pentru a sustine cresterea economica de 5%? Atrag atentia ca cei 13 ani de inactivitate ne pot indrepta spre colaps. Toate utilajele implinesc 30 de ani. Am construit in anii '70, iar astazi suntem in 2003. Mai raspund ele dinamicii costurilor de astazi, sigurantei in exploatare, normelor extrem de stricte de poluare? Partial raspund. Dar fara masuri foarte puternice de reabilitare a sistemului energetic in acest an, nu peste doi sau cinci ani, vom avea probleme incepand cu anul 2004. Gradul de epuizare fizica a utilajelor ne indica faptul ca, in 2005, vor fi multe centrale care vor fi scoase din uz". 2 miliarde de dolari - investitii in sistemul energetic in urmatorii doi ani "Referitor la reindustrializare, pot spune ca exista foarte multe proiecte pe care le incadrez in acest concept. Aceasta incepand chiar cu sistemul energetic. Aici exista o serie de proiecte de peste 2 miliarde de dolari pentru urmatorii doi ani. Mergem pe realizarea unui nou grup energetic in green field pe zona Rovinari de 500 MW, investitia fiind o necesitate energetica. Avem doua proiecte de reabilitare a unor grupuri noi, mai mici, prin care rezolvam problema incalzirii Bucurestiului. Exista si cateva proiecte in zona de hidro, de finalizare a unor centrale in curs de executie, dar si constituirea unei noi centrale hidro in zona Vaii Jiului, investitie pe care o vom marca pe data de 30 mai. Tot acolo vom avea si o alta componenta, si anume pornirea spalatoriei de carbuni de la Coroiesti. Aceasta este prima investitie dupa '89, investitie care va permite ca Jiul sa nu mai fie atat de poluat. Avem proiecte noi, inclusiv cu parteneri externi, pe zona industriei textile, petrochimice si constructiilor de masini. Vom dezvolta noi capacitati in productia de aluminiu, de exemplu, cu partenerul privat de la ALRO, pornind de la o noua structura energetica. Exista zone ale industriei romanesti care, pe baza unor noi proiecte de dezvoltare, pot deveni performante pentru industria si economia romaneasca". "Cautam investitori, nu cumparatori de profesie" "In prezent, MIR priveste intregul proces de privatizare a societatilor din portofoliu printr-o noua abordare. Aceasta opinie a mea am spus-o si colegilor de la OPSPI inca de la infiintarea acestei institutii. Chiar acum doua saptamani s-a pus problema desfiintarii OPSPI pentru ca se mergea pe aceeasi idee de tip birocratic "avem ceva de vanzare!". MIR nu are nimic de vanzare, MIR are o serie de societati de privatizat. Deci, procesul de privatizare trebuie reintrodus in conceptul de reindustrializare, in conceptul de dezvoltare, de investitii noi in domeniul respectiv. In privatizare trebuie sa se pastreze obiectul activitatii, sa se incadreze in segmentul de piata pe care dorim sa-l urmarim pentru viitorul societatii. Acesta este motivul pentru care selectia celor care doresc sa participe la privatizare este foarte dura. Exista cumparatori de profesie care cumpara oricand, orice, in orice domeniu. MIR doreste, insa, acei investitori care sa asigure un segment de piata, care au tehnologie, care au know-how. Pentru cumparatorii de profesie sunt foarte tentante cladirile si terenurile unor societati, amplasamentul lor in Bucuresti. Nu de astfel de investitori avem nevoie. Revenind la Petrom, pot spune ca exista cateva solicitari din Europa si din lume. Pe 1 iunie voi pleca in SUA pentru o serie de prezentari, inclusiv acele societati aflate in procesul de privatizare. Vom prezenta, insa, o anumita conceptie zonala si europeana a energeticii si a industriei petrochimice romanesti. Aceasta deoarece, in opinia mea, partenerii americani identifica cu greu Romania din punct de vedere geografic. Le este mai greu sa accepte o investitie la cateva mii de km distanta si intr-o tara unde nu se cunosc foarte bine aspectele legale, nu se cunosc legaturile si in care exista o serie intreaga de discutii. Voi prezenta atat domeniul energetic, cat si cel petrolier, dar intr-o conjunctura a marilor proiecte zonale. Se stie foarte bine ca, la un moment dat, s-a pus problema spargerii Petromului pentru vanzare. Poate ca am fi obtinut un pret mai bun prin vanzarea separata a distributiei, a productiei de titei sau a celei de gaze. Dar la ce rezultat s-ar fi ajuns, in contextul in care rafinarea si petrochimia intrau la capitolul "diverse"? Pentru noi, foarte important a fost ca Petrom sa ramana o unitate integrata si sa poata fi privatizata ca o societate integrata. Oricum, la privatizarea Petrom, este bine de stiut ca statul va detine actiunea de aur". Gheorghe Constantinescu, directorul general SNP Petrom: La Petrobrazi - o investitie de 100 milioane de dolari "Pentru Petrom, investitia de la Petrobrazi, in valoare totala de 100 milioane de dolari, este extrem de importanta. Aici este vorba de trei componente, foarte bine definite: tehnologica, energetica si informationala. Componenta energetica, prin introducerea sistemului de cogenerare, face ca rafinaria Petrobrazi sa devina independenta din punct de vedere energetic. Iar componenta informationala ii confera o noua norma de management. Acesta este un management pe orizontala, care da posibilitatea conectarii directe intre management si angajati. Prin noul sistem, obiectivele companiei ajung sa fie pe lista de prioritati a angajatilor. Pentru realizarea acestui sistem informational, Petrobrazi a implementat programul Oracle. Acesta este un program de gestiune bine cunoscut, fiind unul dintre cele mai folosite din industria de petrol si petrochimie. Pot spune ca in cadrul unor companii concurente s-a renuntat la alte tipuri de programe de gestiune manageriala si au adoptat programul Oracle. Investitiile Petrom nu se opresc insa aici. Una dintre ele se refera la tehnologii de producere de benzina si motorina Euro 3. Investitia se va ridica la 100 milioane de dolari, astfel, incat, in 2005, intreaga productie de carburanti din rafinariile SNP Petrom - Arpechim si Petrobrazi - sa respecte normele Euro 3. Aceste investitii au fost, deja, demarate".