Economiştii urăsc Bitcoin: Paul Krugman spune că nu are „valoare“. Companiile ar da faliment dacă ar folosi moneda virtuală. Care sunt argumentele pro
0Economistul Paul Krugman nu vede cu ochi buni ascensiunea Bitcoin: într-o postare de pe blogul său, laureatul Nobel spune nici mai mult, nici mai puţin decât că „Bitcoin este nefast“.
El afirmă că o monedă de schimb trebuie să treacă două teste: să fie un bun mediu de schimb şi să fie o valoare rezonabilă. Krugman povesteşte cum prietenii săi din domeniul tehnologiei sunt toţi foarte înflăcăraţi în privinţa BitCoin, dar când îi pune să explice de ce este aceasta o valoare, ei revin la argumentul că e foarte uşor interschimbabil. „Nu am putut face corespondenţii mei să recunoască faptul că acestea sunt două întrebări diferite“, scrie Krugman pe blogul său găzduit de New York Times.
Problema e simplă şi este explicată mai clar de către revista Time. La începutul lunii decembrie, moneda BitCoin a ajuns la 1.200 de dolari pe o unitate, însă în doar două zile valoarea sa s-a înjumătăţit, după ce China a interzis casele de schimb valutar cu BitCoin. Ulterior, s-a stabilizat în jurul a 800 de dolari bucata.
Chiar dacă bunurile s-ar vinde în BitCoin, problema este că societăţile îşi asumă riscuri foarte mari ţinând stocurile în „moneda internetului“. Spre exemplu, peste noapte valoarea acestora s-ar înjumătăţi, ceea ce ar obliga firmă să aducă mai departe colateral în cazul unor împrumuturi garantate cu active BitCoin. Ceea ce le-ar duce aproape automat în faliment în cazul unor sume mari.
Argumente împotriva BitCoin
Krugman îl citează pe scriitorul Charlie Stross, care dă mai multe argumente pe blogul său împotriva BitCoin.
Primul este acela că „minarea“ BitCoin are o amprentă de carbon. Adică produce poluare. Acest lucru survine deoarece monedele nu sunt emise de o bancă centrală ci de un algoritm, în funcţie de calculele complexe făcute pe calculator. La început „minarea“ are loc uşor, dar pe urmă creşte în dificultate pe măsură ce se ajunge la calcule complicate. Astfel, e necesar tot mai mult curent electric.
Al doilea este acela că acum deja se distribuie malware cu softuri ce folosesc computerele infectate să mineze BitCoin pentru atacatori. Normal, se face pe curentul şi calculatoarele altora, fără să ştie.
BitCoin violează legea lui Gresham. Pe româneşte: curentul furat va forţa „minerii“ oneşti să renunţe din cauza costurilor mai mari decât ale concurenţilor.
Lipsa de reglementări duce la forme hidoase de manifestare a pieţei. Deja au apărut multe cazuri de pieţe „underground“ pe internet unde drogurile se tranzacţionează în BitCoin. Mai mult, moneda BitCoin poate fi foarte uşor folosită la evaziune fiscală, din moment ce autorităţile unui stat nu mai pot controla tranzacţiile realizate cu aceasta. Oamenii pot pierde toată agoniseala lor în BitCoin atunci când un hard se defectează.
Atâta timp cât BitCoin este deflaţionară, adică preţurile bunurilor şi serviciilor scad iar valoarea BitCoin urcă, toată lumea e fericită. Dar când trendul este invers, faptul că nu există o bancă centrală care să stabilizeze moneda devine un handicap. Pentru că toată lumea sărăceşte dintr-o dată. Iar inevitabilul are prostul obicei de a se întâmpla de fiecare dată.
Argumente Pro
Internauţii au, însă, la rândul lor, argumente pentru moneda în cauză. Ei aduc în faţă deprecierea dolarului de-a lungul secolului. Spre exemplu, în 1914, o sumă de 400 de dolari de atunci echivalează acum cu peste 9.000 de dolari. Acest lucru s-a întâmplat pentru că băncile centrale depreciază monedele pentru ca Guvernul să încaseze mai mulţi bani la buget. Este celebră printre economişti doctrina potrivit căreia „o inflaţie mică este recomandată“ oricărei deflaţii.
SUA au renunţat la „standardul de aur“ în 1971 pe vremea preşedintelui Richard Nixon. Iniţial, uncia de aur era 35 de dolari, între timp a ajuns la 1.200 de dolari.
Un alt argument este cel potrivit căruia preţul petrolului era acum câteva decenii 2 dolari barilul, iar acum a ajuns 100.
Faptul că nu există nicio bancă centrală care să se joace cu cantităţile de bani în beneficiul statului şi în detrimentul cetăţenilor e văzut ca un avantaj. Iar BitCoin devine, astfel, nu o monedă, ci o investiţie, deoarece există cantităţi limitate de monede ce pot fi „minate“. Pentru că inflaţia este o „taxă“ prin care statul te jefuieşte sistematic fără să îţi dai seama.
BitCoin este, într-un fel, şi expresia urii împotriva sistemului bancar care a provocat criza şi a dus la intervenţia masivă a băncilor centrale.
În teorie, valoarea BitCoin se va stabiliza pe măsură ce tot mai mulţi oameni sau instituţii vor folosi moneda virtuală deoarece puţini indivizi nu vor putea mişca puternic cursul. Şi va fi tot mai uşor de folosit prin integrarea cu portofelele electronice de pe smartphone-uri sau alte gadgeturi.
Pe de altă parte, cu cât mai multă va trece la BitCoin, valoarea sa va creşte foarte mult, aducând cu sine alte probleme în cazul în care nu sunt „minate“ destul de multe monede. Dar şi un avantaj pentru cei care trec printre primii la acest capitol.
În plan filozofic, problema BitCoin se reduce la alegerea între libertate (a tranzacţiilor) şi siguranţă (intervenţia băncii centrale în cazul unei „spirale a morţii“).
Iar cine îşi dă libertatea pe siguranţă, nu va avea nici una, nici alta... Şi numai atunci se va găsi „valoarea“ reală de schimb a BitCoin.
Mai puteţi citi:
Dogecoin: o nouă criptomonedă a luat naştere pe Reddit şi Tumblr
Cei care îşi petrec mult timp în faţa monitoarelor sigur îl recunosc pe Doge. Câinele devenit „meme“-ul anului are acum propria critomonedă şi este gata să ia Bitcoin cu asalt. Oarecum.
Experţii în Bitcoin vor să trimită moneda în spaţiu ca să o apere de hackeri
Unul dintre inginerii care lucrează la dezvoltarea monedei virtuale bitcoin vrea să-i trimită în spaţiu, pentru a ţine sistemul funcţional, indiferent de interferenţa hackerilor.
Bitcoin are probleme în Norvegia: autorităţile nu recunosc moneda digitală
Bitcoin are vârfuri mari sau scăderi majore, dar cu siguranţă începe să intereseze tot mai multe ţări. Tot mai multe, cu excepţia Norvegiei care a spus că banii aceştia nu sunt bani reali.
Autoritatea Bancară Europeană avertizează asupra pericolelor bitcoin
Consumatorii se expun unor riscuri semnificative utilizând monede digitale, precum bitcoin, care a înregistrat în ultima săptămână fluctuaţii majore, între 340 de dolari şi 1.240 de dolari, şi nu beneficiază de reglementări pentru protecţia utiliatorilor, potrivit Autorităţii Bancare Europene.
Şeful PayPal: Bitcoinul e extraordinar în ţările cu inflaţie mare. NFC-ul e nefolositor
Preşedintele Paypal, David Marcus, a dat un semnal pozitiv pentru moneda virtuală Bitcoin, care ar putea creşte în următoare perioadă. El a spus că bitcoinul este bun, dar NFC-ul este o tehnologie slabă.
Un automobil de lux, în valoare de peste 100.000 de dolari, a fost cumpărat cu Bitcoin
O tranzacţie în premieră cu monede digitale Bitcoin a avut loc de curând în Florida, Statele Unite, acolo unde un bărbat a cumpărat o maşină de lux cu ajutorul celebrelor monede virtuale, informează CNN.
Bitcoin, cea mai populară monedă virtuală, şi-a pierdut 30% din valoare, după ce China a anunţat că o interzice pe motiv că prin aceasta sunt sponsorizate actele teroriste. Acum, analiştii pieţei financiare din Statele Unite alimentează optimismul pentru bitcoin şi puterea acestei monede în viitor.
Bitcoin este pe cel mai mare val din istoria sa. A crescut cu aproape 7.600% în ultimele 12 luni, totalul ajunge la 13 miliarde de dolari şi, totuşi, există oameni care câştigă de pe urma Bitcoin fără să „foreze“ după aceste monede sau fără să tranzacţioneze.
Preşedintele Free Software Foundation, Richard Stallman, un guru al anonimităţii pe internet, susţine că bitcoinul nu va rezolva problemele interceptării comunicaţiilor noastre, inclusiv a tranzacţiilor financiare, de către NSA şi alte agenţii.
Istoria se scrie azi: bitcoinul întrece aurul
După ce a trecut de 1.000 de dolari, moneda virtuală bitcoin a trecut de preţul aurului pentru o scurtă perioadă de timp în momentul tranzacţionării. E un moment simbolic pentru o monedă virtuală care a explodat anul acesta.