Exclusiv Economist, despre măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Sunt dezamăgit, vor plăti tot cei care au plătit până acum”

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș- Bolyai, susține că dacă politicienii ar fi înțeles mesajul electoratului altfel ar fi arătat pachetul de austeritate. În schimb, s-a mers pe sistemul: „veniți la casierie și plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”.

Premierul a susținut că urmează tăieri consistente de cheltuieli publice. FOTO: Inquam Photos

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.

„Propunem un pachet fiscal, care să ne permită să reducem cheltuielile. Avem venituri fiscale, venituri printre cele mai mici dintre țările europene, pentru că la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem și o fraudare a fondurilor publice. Cota de impozitare din TVA este cea mai mică cotă standard din Europa. Din punct de vedere al impozitării dividendelor suntem pe penultimul loc”, a explicat premierul.

El a anunțat că în această vară se va veni cu trei pachete în așa fel încât să răspundem urgențe de a reda investitorilor încrederea în România.

Primul pachet va intra în vigoare din 1 august și prevede măsuri de urgență:

- TVA va fi reașezată la două cote. Azi avem 3 cote: de 5%, 9% și 19%. Se reașeaza TVA la 11% și la 21%. La cota redusă rămân medicamente, alimente, apă și canalizare, cărți, apă pentru irigații, lemne de foc și energie termică. Și industria HoReCa rămâne la acest nivel. Dacă încasările nu vor crește, atunci cu siguranță și această industrie are șanse mari să intre la cota ridicată la sfârșitul anului.

- Cresc accizele cu 10%, pentru băuturi alcoolice, combustibili și tutun.

- La sănătate, crește numărul de contribuabili de la 6 milioane la 8 milioane. Se introduce CASS la pensiile mari de peste 3.000 lei. Se elimină excepții. Pentru o pensie de 4.000 lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 lei și 3.000 lei, adică 10% din 1.000 lei, adică 100 lei. Aceste măsuri intră în vigoare de la 1 august 2025.

- Taxarea suplimentară a capitalurilor: la 1 ianuarie 2026 se majorează impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

- Se vor taxa suplimentar profiturile băncilor, au unele dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor

- Se vor suprataxa toate câștigurile din jocuri de noroc, astfel încât să încasăm cu 30% mai mult

- Pensiile și salariile rămân plafonate

- În educație, creste norma didactica cu 2 ore în învățământul preuniversitar și universitar. și se reformează bursele. Rămân bursele de merit, în număr limitat. Bursele sociale vor fi alocate pe criterii de sprijinirea copiilor din familii defavorizate.

Abia în pachetul al doilea, care va fi adoptat pentru toamnǎ, se vor implementa măsuri de reducere/eliminare a pensiilor speciale; reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări; reducerea subvențiilor și transparență și performanță, reforma cheltuielilor în administrația publică locală, reforma unor sporuri aplicate în cascadă; actualizarea redevențelor și valorifica mai bine activele statului.

Premierul a afirmat că vor fi tăiați și bani de la partide.

„Sentimentul meu este unul de dezamăgire”

„Adevărul” a analizat măsurile luate de guvernul Boloja cu economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai.

Adevărul: Cum vi se par deciziile luate de guvern pentru acoperirea deficitului bugetar?

Sentimentul meu este unul de dezamăgire. Problema clasei politice acum este una de credibilitate și indirect este problema principală a României. Este o problemă de credibilitate pentru că foarte mult din situația în care am ajuns astăzi este consecința unor decizii - pot să le spun iresponsabile, demagogice - luate de partide care voiau să se rotească la putere cumpărând voturile oamenilor, deci folosind bugetul statului, inclusiv bugetul sistemului de pensii, ca buget de campanie electorală. Pe scurt, asta a fost. Asta a făcut celebra Coaliție a Stabilității.

În momentul în care se spune că nu e momentul să se arate cu degetul, eu cred că este mereu momentul să se arate cu degetul comportamentele iresponsabile. Deci asta este una din dezamăgirile mele. La finalul unei guvernări și la începutul uneia noi, primul pas este un audit serios, o radiografie serioasă a ceea ce s-a întâmplat. Nu te apuci să mergi mai departe fără să știi care este linia de start. Deci, eu cred că ar fi fost un bun moment pentru așa ceva.

În structura politică a Parlamentului decisă de electoratul român au rămas la conducere partidele care au fost părtașe la erorile respective. Într-unul dintre ele s-a schimbat managementul, iar în celălalt managementul nu s-a schimbat foarte mult. Pe de altă parte, opoziția nu este din tabăra celor care vin să spună că trebuie făcute mai multe tăieri de cheltuieli publice. Dimpotrivă, despre orice tăieri s-a vorbit în spațiu public, opoziția a fost foarte vocală în a spune că nu trebuie să se taie de acolo. Singurul domeniu din care opoziția vrea să se taie este apărarea națională, ceea ce este destul de ciudat pentru niște așa-ziși patrioți care pretind că știu istoria.

Deci suntem într-o situație în care guvernul joacă oarecum cu cărțile date de electorat, iar aceste cărți nu sunt bune.

„Nu au înțeles mesajul oamenilor”

Se putea face mai mult din punct de vedere politic?

Eu nu știu dacă din punct de vedere politic se putea mai mult, dar din punct de vedere economic, cu niște politicieni care ar fi înțeles mesajul electoratului, anume că oamenii s-au săturat de năravurile lor, de furt și de faptul că închid ochii la corupția pe care o coordonează și își exercita suveranitatea doar asupra întreprinzătorului român. Nu s-a renunțat la abuzul, sfidarea, privilegiile pe care și le distribuie într-o horă a lipsei de bun simț, de la justiție la instituțiile de forță, trecând prin politicienii care acoperă juridic, legal, toate aceste organizații extractive de rentă din societatea românească. Nu au înțeles mesajul oamenilor. Nu au înțeles și continuă în același fel.

Cu o clasă politică probabil nerealist de responsabilă, care să înțeleagă mesajul electoratului, măsurile ar fi fost altfel structurate. Potrivit estimărilor făcute de guvern, anul acesta și anul viitor, raportul dintre creșterile de impozite și reducerile de cheltuieli pentru cârpirea deficitului este de cam 1 la 1. Nu așa se face. Nu e în regulă. Pentru recâștigarea credibilității, pentru a arăta că au înțeles care este mesajul, ei, politicienii, dacă ar fi fost responsabili și patrioți, ar fi tăiat mai multe cheltuieli publice și raportul ar fi fost undeva la 2, 3, 4 - cheltuieli publice la 1 - creșteri de impozite.

S-a mers pe ideea „să plătim toți”?

Nu, s-a mers pe o altă idee. S-a mers pe ideea că există o asimetrie în modul de funcționare a politicii. Există o asimetrie între costurile politicilor care sunt împrăștiate pe întreaga populație, deci costul pe cap de locuitor este mic, se ia puțin de la mulți și se dă mult la puțini. Ce înseamnă asta? Înseamnă că beneficiile sunt concentrate. Noi nu ne vom revolta că pâinea devine cu un leu mai scumpă. În schimb, pentru cei care își văd salariul redus de la 20-30 de mii de lei la jumătate, costul este foarte, foarte mare. Și ei sunt la butoane. Și fiecare are posibilitatea să blocheze prin diverse șantaje, prin organizare în cadrul partidului luare de decizii hotărâtoare. Să nu credeți că poziția prim ministrului este foarte solidă în partid. Aproape sigur se pregătesc puciuri.

„Eventualele tăieri ar deranja pe mulți oameni din partid, din instituțiile de forță”

Credeți că s-a cedat la diverse presiuni?

Eu nu știu, nu pot decât să fac speculații. Eu încerc să judec pe informațiile publice care există. Se știe că eventualele tăieri ar deranja pe mulți oameni din partid, din instituțiile zise de forță, din brațul înarmat al statului, din brațul cheltuitor al statului. Deci există foarte, foarte multe interese concentrate care vor ca această situație să continue. Nu neapărat în general, dar pentru ei. Pentru fiecare în parte. Dacă s-ar spune, „dom'le, cheltuiele publice trebuie reduse la atât”, s-ar război între ei. Nu s-a venit pe ideea, „dom'ne, trebuie reduse cheltuielile publice cu 10% sau cu 5%”, ci s-a mers pe ideea că „da, se vor mări și impozitele”. Ei, în momentul în care accepți această idee că mărim și impozitele, deja războiul nu mai este între aceste grupuri de interese, ci ele se coalizează, pentru a ne pune pe noi ceilalți la plată.

Deci este o coaliție a unor beneficiari de rente concentrate foarte ridicate. Cu cât este mai mare privilegiul, cu atât lupta lor pentru a-l păstra va fi mai mare.

„Domne, veniți la casierie și plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”

Cum credeți că trebuia abordată problema?

Eu am zis că, în primul rând, trebuie reduse cheltuielile fără să povestim de creșteri de impozite. Dacă se punea problema așa, „dom'le, hai să vedem, tăiem... și după aia mai vedem dacă mai trebuie impozite”, aceste grupuri, aceste facțiuni rivale din hunta mare extractivă care caută și obține rente de pe oamenii obișnuiți, s-ar fi războit între ele.

Prima eroare a fost ideea că, „domnule, nu avem încotro, trebuie să mărim impozitele.” Eu ziceam că trebuia să fie un raport de 3 la 1 ca să fie acceptabil din punct de vedere social. Că dacă, ziceau, „am diminuat cu 3 miliarde cheltuielile publice pentru deputați, pentru partide, pentru agenții, pentru diverse și neprevăzute, tot felul de privilegii din astea scandaloase”, probabil că acceptarea unor creșteri de impozite ar fi fost un pic mai mare. Sau, mă rog, opoziția nu ar fi fost atât de puternică.

Oamenii ar fi bombănit, ar fi fost normal să nu-ți convină, dar oamenii ar fi înțeles că povara este împărțită mai echitabil. Adică cei care au beneficiat de privilegiile care ne-au adus aici, în halul în care suntem acum, la mila creditorilor internaționali, să suporte niște consecințe. Dacă creșterile nesustenabile ar fi fost anulate, oamenii ar fi putut să înțeleagă chestia asta mai ușor decât „domne, veniți la casierie, plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”.