România în era digitală: internet de top în UE, dar rămâne în urmă la competențe și servicii digitale

România se află într-o situație paradoxală în transformarea digitală europeană: are una dintre cele mai bune infrastructuri de internet fix din Uniunea Europeană, dar se clasează constant printre ultimele state la competențe digitale, digitalizarea administrației și utilizarea tehnologiilor avansate în economie.

România are internet de top în UE, dar rămâne în urmă la competențe

Rapoartele Comisiei Europene din cadrul programului „Digital Decade 2030”, care monitorizează anual progresul statelor membre către obiectivele digitale ale Uniunii Europene, arată că țara noastră are una dintre cele mai bune conectivități la internet.

Infrastructură digitală: unul dintre puținele puncte forte

România continuă să fie una dintre țările europene cu cea mai bună conectivitate fixă la internet, în special prin rețele de fibră optică. Potrivit raportului „State of the Digital Decade 2025” al Comisiei Europene, țara stă bine la capitolul infrastructură de bază, în special în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză.

Acest avantaj a susținut dezvoltarea sectorului IT și a serviciilor digitale, România devenind un hub regional pentru outsourcing și dezvoltare software.

Totuși, raportul subliniază că infrastructura bună nu este suficient valorificată economic, din cauza unui nivel redus de digitalizare în alte domenii.

Competențele digitale: principalul decalaj al României

Cea mai mare vulnerabilitate a României rămâne capitalul uman digital. Conform Eurostat, doar aproximativ o treime dintre români au competențe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene depășește 50%.

Această diferență are efecte directe asupra economiei: de la utilizarea redusă a serviciilor online până la dificultăți în adoptarea tehnologiilor noi în companii.

În lipsa competențelor digitale, infrastructura performantă este folosită sub potențial.

Administrația publică: digitalizare în curs, dar fragmentată

Digitalizarea administrației publice este unul dintre obiectivele principale ale programului european „Digital Decade 2030”, însă România rămâne sub media UE la acest capitol.

Serviciile publice digitale există și s-au extins în ultimii ani, inclusiv în zona fiscală prin platformele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), însă Comisia Europeană arată că acestea nu sunt suficient de integrate și ușor de utilizat la nivel național.

În practică, interacțiunea cu statul rămâne adesea mixtă, cu proceduri digitale paralele cu procese tradiționale.

Economia digitală în companii: diferențe mari între sectoare

La nivel de companii, România are o economie duală din punct de vedere digital.

Pe de o parte, sectorul IT este foarte competitiv și orientat către export, contribuind semnificativ la economie. Pe de altă parte, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii au un nivel redus de digitalizare.

Conform Comisiei Europene, adoptarea tehnologiilor digitale avansate - inclusiv cloud, inteligență artificială și automatizare - rămâne sub media europeană în rândul IMM-urilor din România.

Urban vs rural: două viteze ale digitalizării

Un alt dezechilibru important este cel dintre mediul urban și rural. În marile orașe, serviciile digitale sunt deja parte din viața de zi cu zi, de la plăți online la banking digital și interacțiune cu instituțiile publice.

În mediul rural, însă, accesul la servicii digitale și nivelul competențelor digitale sunt mai reduse, ceea ce amplifică diferențele economice și sociale dintre regiuni.

Rapoartele Comisiei Europene din cadrul programului „Digital Decade 2030” arată constant același diagnostic: România are baza tehnologică, dar încă nu reușește să transforme această bază într-un avantaj economic generalizat.