Dunărea a ajuns la un nivel critic. Navele circulă pe jumătate goale, iar mărfurile rămân în porturi

Nivelul scăzut al Dunării afectează transportul de mărfuri: navele pleacă încărcate doar parțial pentru a nu rămâne împotmolite, iar unii armatori nu își mai pot descărca marfa de săptămâni întregi.

Nivelul Dunării a scăzut semnificativ. FOTO: Apele Române

Scăderea nivelului Dunării a început să se simtă puternic în transportul naval, după ce cotele au ajuns aproape de minimele istorice. Navele care circulă pe fluviu nu mai pot fi încărcate la capacitate maximă, pentru că o greutate prea mare le-ar putea pune în dificultate în zonele cu adâncime redusă. În unele cazuri, armatorii transportă chiar și cu jumătate din cantitatea obișnuită, iar pierderile se văd atât în veniturile lor, cât și în costurile de transport.

Până la scăderea accentuată a cotelor, traficul prin canalul Sulina s-a menținut la nivelul anului trecut, însă, începând cu luna iunie au început să apară probleme pe sectorul fluvial al Dunării, iar acum unele nave nu mai pot intra sau opera normal în anumite porturi.

Navele, tot mai goale

Unul dintre armatorii care resimt direct această situație este Silviu Pralea. Proprietar al unui șlep cu o capacitate de 960 de tone, acesta face curse regulate pe ruta Galați - Constanța, unde transportă cereale. Din 21 iunie, când a început această serie de transporturi, nivelul apei a continuat să scadă, iar nava sa nu a mai putut fi încărcată complet.

„Tocmai am terminat de încărcat nava și, din calculele mele, ar fi vreo 640-650 de tone, e cam la două treimi”, a declarat armatorul pentru News.ro.

Diferența față de capacitatea maximă nu este o strategie economică, ci o măsură de siguranță. O navă încărcată complet ar intra mai mult în apă și ar risca să atingă fundul nisipos al fluviului în zonele unde adâncimea este insuficientă., după ce nivelul apei a scăzut considerabil

„N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării”, explică Silviu Pralea.

La începutul campaniei agricole, la sfârșitul lunii iunie, armatorul a reușit să facă una sau două curse cu nava încărcată aproape de capacitatea maximă. Pe măsură ce cotele au scăzut, a fost nevoit să reducă treptat cantitatea transportată.

„O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole, la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a șaptea cursă”, spune acesta.

Pentru transportatori, mai puțină marfă înseamnă, automat, și venituri mai mici. Silviu Pralea spune că la prima cursă a încasat aproximativ 8.500 de euro, când nava era încărcată aproape complet, însă acum câștigul a scăzut la 7.500-8.000 de euro pentru același tip de transport.

Efectele se resimt și în prețurile plătite pentru marfă. Tariful de transport a crescut de la 55 de lei pe tonă la 63 de lei, iar armatorul spune că această diferență va ajunge în final la cumpărători.

În plus, la cheltuieli se adaugă și costurile mai mari cu combustibilul: motorina, care costa aproximativ 4,2 lei pe litru în urmă cu o lună, a depășit între timp 5,2 lei.

Mărfuri blocate în porturi

Dacă nava lui Silviu Pralea încă poate naviga, alți armatori se confruntă cu blocaje care le opresc complet activitatea. Corneliu Barbu spune că una dintre navele sale este imobilizată în portul Giurgiu de două săptămâni, pentru că nivelul apei nu permite descărcarea mărfii.

„Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, declară armatorul.

Nava are o capacitate de 2.000 de tone și transportă aproximativ 1.000 de tone de rulouri de tablă încărcate din Austria. Marfa nu poate fi scoasă până când condițiile din port nu vor permite efectuarea operațiunilor.

O altă navă a lui Barbu se află într-o situație și mai complicată. Aceasta este blocată pe râul Main, încărcată cu floarea-soarelui, și nu poate ajunge pe Rin din cauza nivelului foarte scăzut al apei.

„La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, spune armatorul, care estimează că ar putea trece aproximativ două săptămâni până când nivelul apei va permite reluarea transporturilor și descărcarea mărfurilor.

Debitul Dunării depinde de ploile din amonte

Specialiștii spun că scăderea nivelului nu este determinată de lipsa ploilor din România, ci de cantitățile reduse de apă aduse de râurile din țările aflate în amonte.

Adrian Maizel, coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, explică faptul că debitul fluviului este influențat în special de râurile din Germania și Austria.

„Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în țările din amonte. Debitul e menținut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade”, spune specialistul.

Râurile din România, precum Jiul sau Argeșul, au o contribuție redusă la debitul Dunării. Chiar și ploile recente au avut doar un efect de scurtă durată. După precipitațiile din zona Moldovei, nivelul Dunării la Galați a crescut cu patru centimetri pe 27 iulie, însă revenirea nu s-a menținut.

Potrivit AFDJ Galați, nivelul actual al Dunării este mai scăzut decât în 2024 și se apropie de valorile din 2025, ajungând aproape de situația înregistrată în 2003, unul dintre cei mai dificili ani din ultimele decenii.

Din cauza condițiilor de navigație, pe 17 iulie 2026 a fost emis un aviz privind existența unui caz de forță majoră, care le poate permite armatorilor să justifice întârzierile sau imposibilitatea respectării unor contracte de transport.

„E de folos armatorilor, în condițiile în care nu vor reuși să-și transporte marfa contractată. E dat în condiții excepționale”, a explicat Adrian Maizel.

Pe 30 iulie, debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, era de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arăta că acesta ar putea scădea până la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 6 august.