Domeniul în care România poate fi un model de urmat. Directorul Agenției pentru Energie Nucleară: „E clar pionieră” | EXCLUSIV
0William D. Magwood, directorul Agenției pentru Energie Nucleară, unul dintre cei mai importanți oficiali din domeniu la nivel global, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre importanța României în domeniul nuclear.
Înaltul oficial a participat, în această lună, la Centrul Universitar Pitești, la un important seminar internațional dedicat energiei nucleare. „Adevărul” a vorbit cu oficialul american despre viitorul și importanța mare a României în industria nucleară, despre faptul că România va pregăti numeroși specialiști în domeniu, precum și despre cum a reconfigurat războiul din Ucraina rolul energiei nucleare.
William D. Magwood, care conduce Agenția pentru Energie Nucleară din 2014, are o experiență vastă în domeniu, fiind timp de cinci ani unul dintre cei cinci comisari numiți de președintele Barack Obama în Comisia de Reglementare în domeniul Energiei Nucleare din Statele Unite, iar anterior fiind director în cadrul Departamentul Energiei din Statele Unite.
Agenția pentru Energie Nucleară (NEA) este activă din 1958. NEA este o agenție interguvernamentală în cadrul OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) cu sediul la Paris, reunind zeci de țări din America de Nord, Europa și regiunea Asia-Pacific. România este membră a NEA din anul 2017.
Cât de mult a schimbat războiul din Ucraina importanța energiei nucleare?
După cum știți, când a început războiul, a dus la o criză energetică în Europa. Iar acest aspect a avut reverberații în toată lumea. Multe capitale au început să se refocuseze pe nevoia esențială de a asigura securitate energetică pentru țările lor. Nu a fost războiul însuși cauza acestei schimbări de abordare, însă a fost cu siguranță un factor catalizator și le-a arătat țărilor un exemplu concret legat de cât de vulnerabile energetic erau. În același timp, tot mai multe țări de pe glob încearcă să reducă emisiile de CO2 de pe glob. Iar dacă luăm în calcul acești doi factori, aceștia dau cu siguranță un impuls foarte mare pentru luarea în considerare a energie nucleare.
Canada a anunțat o investiție de peste 2,2 miliarde dolari pentru construcția a două reactoare CANDU la centrala de la Cernavodă. Datorită investiției și creșterii numărului de reactoare, energia nucleară ar putea asigura 36% din necesarul de electricitate al țării, față de 21% cât este în prezent. Crește această investiție majoră potențialul României de a deveni un hub regional pentru energie sigură în fața amenințării energetice a Rusiei?
Proiectul de a construi cele două reactoare de la Cernavodă este discutat de ceva timp. Când vor fi finalizate, centrala de la Cernavodă va asigura o cantitate uriașă de electricitate pe termen lung. Și cum România este bine conectată la rețeaua europeană, construirea celor două noi reactoare va aduce beneficii pentru toată lumea.
„România va avea nevoie de câteva mii de specialiști în domeniul nuclear”
Centrul Universitar Pitești și Universitatea Politehnica București sunt singurele instituții de învățământ superior din România ce oferă programe de licență în tehnologii și energie nucleară. Cât de important este acest program de licență pentru a crește rolul României în industria energiei nucleare?
Acest program de licență este esențial. Și spun acest lucru deoarece când ne uităm la toate țările membre ale Agenției pentru Energie Nucleară vedem că în destule dintre acestea sunt îngrijorări serioase legate de asigurarea în viitor a unei forțe de muncă specializate în energia nucleară. Iar tehnologia nucleară are nevoie de o paletă largă de specialiști în inginerie, știință și în alte domenii. Și nu este doar partea energetică. Este nevoie de specialiști foarte buni pentru a lucra în instituții, în ministere. Iar asta necesită oameni extrem de bine pregătiți.
Din estimările mele, România va avea nevoie de 2.000-3.000 de specialiști în domeniul nuclear în următorii zece ani. Și este un număr mult mai mare comparativ cu ceea ce poate fi dat pe piața muncii în prezent. Iar inițiative precum cele de la Pitești și București sunt foarte importante și pun baza pentru o extindere. Și tot mai multe țări de pe glob vor avea nevoie de specialiști în acest domeniu, pentru că tot mai multe țări se îndreaptă spre energia nucleară. Și mă refer aici la țări precum Marea Britanie, Țările de Jos sau Franța, precum și alte multe țări, cu toate vor avea nevoie de specialiști. Iar formarea specialiștilor începe în universități.
În lume sunt 27 de țări cu cel puțin o centrală nucleară operațională. Ar putea crește în viitor numărul țărilor cu centrale nucleare?
Da. Foarte probabil, acest număr va crește și se va dubla cu siguranță în următoarele decenii. Suntem în discuții cu mai multe țări ce iau în considerare energia nucleară pentru prima oară, țări precum Polonia, țări din Orientul Mijlociu, țări din Africa. Însă totul depinde de succesul tehnologiilor ce se realizează, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni. Iar România este foarte importantă.
Printre țările europene, România are o mare șansă să fie un model în domeniul nuclear, în ceea ce privește implementarea tehnologiilor nucleare, un exemplu pe care l-ar putea urma și multe alte țări în curând. Și nu ar fi pentru prima oară când România ar fi un exemplu. România a fost constant pionieră în domeniul nuclear. Și văd acest rol continuând.
Cum vedeți la ora actuală importanța României pe harta globală a energie nucleare?
România este clar pionieră în domeniu. Și cum România dezvoltă proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, Dâmbovița, primul proiect de acest fel din Europa, acest lucru arată rolul important al României. Cred că vom vedea mai multe proiecte în următorii 10 ani în alte țări de pe glob privind reactoarele modulare de mici dimensiuni, probabil în țări precum Statele Unite și Canada. Iar în Europa România va fi prima. Și este un exemplu foarte important.
Spuneați într-un interviu, acum patru ani, că o nouă tendință ar putea să funcționeze în industria nucleară, aceea a reactoarelor nucleare de dimensiuni mici, de 50-100 megawați față de 1000 megawați sau chiar mai mari, precum în trecut. Cât de fezabilă și eficientă ar fi o asemenea schimbare?
Vom afla. Sunt mulți oameni care sunt foarte entuziasmați legat de flexibilitatea și de posibilitățile pe care reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) le aduc. Și mai este și posibilitatea de a utiliza aceste tehnologii nu doar pentru producere de electricitate, ci și pentru procese industriale.
Modulele au costuri mai scăzute, iar construcția este mai rapidă: faptul că sunt fabricate și asamblate în afara locului de amplasare reduce costurile generate de construcție și durata.
Însă totul depinde de succesul industriei din domeniu și de capacitatea de a construi centrale nucleare sigure și într-un mod responsabil.
Germania a închis ultimele trei centrale nucleare într-o perioadă în care țările vecine doresc să dea credit energiei nucleare ca o temelie importantă pentru o amprentă de carbon mai bună și furnizare de energie sustenabilă. Cum poate fi explicat acest paradox german?
Nu cred că trebuie explicat. Unul dintre aspectele în legătură cu care Agenția pentru Energie Nucleară a fost foarte clară este acela că fiecare țară are un background unic, rețele diferite de electricitate. Nu există ceva care să se potrivească pentru toată lumea. Nu toată lumea trebuie să construiască un anumit număr de centrale eoliene, solare sau nucleare. Fiecare țară trebuie să își analizeze propria situație și să ia propriile decizii. Însă e clar că tot mai multe țări vor construi centrale nucleare, însă nu toate țările.
Se încarcă comentariile...
