Directorii, administratorii, cenzorii platesc cu propria avere daca aduc o companie in faliment

Administratorii, directorii si orice alte persoane care au contribuit la falimentul unei companii vor fi buni de plata, putand fi obligati de judecatorul sindic sa acopere o parte din datoriile

Administratorii, directorii si orice alte persoane care au contribuit la falimentul unei companii vor fi buni de plata, putand fi obligati de judecatorul sindic sa acopere o parte din datoriile societatii ajunse in stare de insolventa. Hotararea de a-i face raspunzatori financiar pe cei care contribuie prin diverse actiuni la falimentul unei societati a fost intarita prin votul deputatilor si senatorilor odata cu finalizarea dezbaterilor privind modificarea Legii falimentului. Prevederea se regasea si in proiectul de modificare a Legii falimentului adoptat initial de guvern, dar parlamentarii au decis ca nu doar administratorii, directorii sau cenzorii unei societati falimentare pot fi obligati sa suporte o parte din datoriile unei societati falimentate, ci si "orice alta persoana care contribuie la aceasta situatie". Noua Lege a falimentului, asa cum a iesit din mainile Parlamentului, pastreaza lista neagra a faptelor care, in viziunea initiatorului (adica a guvernului) pot fi imputabile unui administrator, director sau oricarei alte persoane: folosirea bunurilor sau creditelor companiei in folos propriu sau in cel al altei persoane, acte de comert in interes personal sub acoperirea firmei ajunsa in stare de insolventa, dispunerea in interes personal a unei activitati care ducea in mod vadit la ajungerea companiei in incetare de plati, inregistrarea unei evidente contabile fictive, deturnarea sau ascunderea unei parti din activul persoanei juridice sau marirea pasivului acesteia in mod fictiv. Dupa dezbateri ce au durat mai bine de un an, proiectul de modificare a Legii falimentului a primit miercuri votul final al parlamentarilor, majoritatea modificarilor adoptate fiind propuse de senatori. Astfel, la propunerea acestora, "orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa din cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile. Totodata, legea mai stabileste ca, in orice stadiu al procedurii, din motive temeinice, judecatorul sindic poate dispune inlocuirea administratorului societatii, care este obligat sa aiba calitatea de practician in reorganizare si lichidare judiciara. Actul normativ adoptat de parlamentari mai stabileste ca dupa incheierea procedurii de faliment sumele rezultate din executarea silita vor fi depuse intr-un cont separat, la dispozitia judecatorului sindic, singurul abilitat de lege sa decida distribuirea acestora potrivit legii. Modificarea Legii falimentului a fost ceruta cu insistenta de organismele europene, care au criticat atat procedurile greoaie de iesire de pe piata, cat si incertitudinile paguboase ce atarna in procedurile juridice aferente acestora. Ca urmare, guvernul a prevazut in actul normativ de modificare a Legii falimentului (Legea 64/1995) simplificarea si reducerea unor termene ce ingreunau procedurile de reorganizare judiciara si faliment. Viitoarea lege a falimentului intareste controlul asupra activitatii administratorilor si lichidatorilor, stabilind in detaliu conditiile in care poate avea loc vanzarea "in bloc" a bunurilor din averea debitorului.