Din nou bani murdari în UE?
0„Uniunea Europeană revine la „zilele negre” ale banilor murdari”. Așa au interpretat unele organizații neguvernamentale decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene de a declara nevalide obligațiile legale pentru corporații, trusturi și alte persoane juridice de a dezvălui public identitatea proprietarilor lor, conform novinite.bg. Motivul deciziei a fost dreptul la confidențialitate și protecția datelor.
Directiva, care obligă statele membre să se asigure că informațiile despre beneficiarii efectivi sunt disponibile publicului, a fost contestată de Luxemburg. Regulile urmăresc combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Reglementările au fost adoptate în țările UE în 2018, ca răspuns direct la încălcările financiare relevate de așa-numitele Dosarele Panama și Pandora și de alte scurgeri financiare similare. Legislația privind divulgarea vizează limitarea oportunităților de evaziune fiscală, spălare de bani și alte tipuri de activități financiare ilegale.
Roland Papp, care este responsabil pentru problemele legate de fluxurile financiare ilicite în filiala europeană a „Transparency International” , a comentat:
„Cel mai bun mod de a prezenta acest tip de informații este într-un format de date deschise, unde întregul registru poate fi descărcat și căutat pentru tendințe și statistici”. O mare parte din informații pot fi înțelese doar în acest fel. În prezent, Danemarca, Letonia și Estonia au astfel de registre. Sperăm că, pe termen lung, un nivel similar de transparență poate fi atins în majoritatea țărilor europene.”
Cu toate acestea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că accesul public la informații despre beneficiarii reali ai companiilor încalcă dreptul la confidențialitate și datele cu caracter personal descris în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Singurele informații pe care trebuie să le dezvăluie sunt numele lor, luna și anul nașterii . De asemenea, se reține că prevederile actuale permit unui număr potențial nelimitat de persoane să obțină informații despre situația materială și financiară a beneficiarilor efectivi.
„Respectăm decizia instanței. Este important de remarcat, totuși, că înțelegerea noastră comună este că interesele comerciale nu ar trebui să fie considerate informații personale, deoarece acestea sunt de natură publică și au implicații pentru publicul larg . Dar, într-o oarecare măsură, această decizie este oportună, deoarece Parlamentul European și Consiliul European lucrează în prezent la o nouă directivă împotriva spălării banilor. Ar trebui să definească funcțiile și modul în care vor funcționa aceste registre. Noile reguli ar putea descrie mai bine cine poate accesa înregistrările și cum. Este necesară o nouă directivă care să asigure accesul la aceste informații persoanelor care au un interes legal în acestea, sub rezerva deciziei instanței de judecată”, declară Roland Papp.
Unele organizații de justiție fiscală chiar sugerează că eliminarea accesului public la astfel de registre va permite ca noi fluxuri de bani murdari să înceapă să intre din nou în Uniunea Europeană, inclusiv cele legate de oligarhii ruși sancționați:
„Este important de menționat că Uniunea Europeană și statele membre impun standarde în acest sens. Insulele Channel și alte țări au spus că vor decide după decizia instanței UE dacă își deschid registrele pentru public sau nu. Dar decizia este, de asemenea, foarte importantă pentru că precizează clar că ONG-urile, societatea civilă și jurnaliștii au un interes legal în accesarea datelor în activitatea lor de combatere a spălării banilor. Deci decizia nu înseamnă că informațiile vor fi indisponibile tuturor. Însă, de acum înainte, trebuie garantat accesul celor cu acest drept, precum și al agențiilor de aplicare a legii. Cu toate acestea, apare o problemă, de exemplu, atunci când forțele de ordine doresc să efectueze investigații transfrontaliere.Până acum puteau folosi registrele accesibile ale unei țări străine, dar acum vor trebui să treacă printr-o procedură lungă și birocratică dacă vor informații din baza de date a altei țări . Acest lucru ar putea face inutil de dificilă aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, de exemplu. Procedura de verificare este acum mai dificilă, mai greoaie și va necesita mai mult timp și efort.", conform reprezentantului „Transparency International”.
A ști cine deține o companie cu sediul în Uniunea Europeană a fost esențial pentru descoperirea abuzurilor.
„Am asistat la o serie de exemple în care aceste registre au jucat un rol important în descoperirea corupției și fraudei. Un exemplu este fostul prim-ministru al Republicii Cehe, Andrej Babis, care nu și-a anunțat deținerea de participații la trusturile cehe, despre care s-a aflat însă dintr-un registru din Slovacia când o companie deținută de el a solicitat să participe la o achiziție publică. Astfel, conflictul de interese a devenit clar, deoarece el a stabilit regulile pentru fondurile agricole, primind în același timp milioane de euro din astfel de fonduri”, explică Roland Papp.
Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să modifice legislația pentru a reflecta decizia Curții de Justiție a UE, dar se preconizează că acest lucru va dura luni de zile. Între timp, guvernele au început deja să întrerupă accesul publicului la registre.
„În acest moment este dificil de evaluat implicațiile complete pe care le va avea această decizie. Va avea cu siguranță un impact asupra modului în care funcționează, atât în interiorul UE, cât și în afara ei. Unele state membre, cum ar fi Țările de Jos, Germania și Luxemburg, refuză deja accesul publicului la registre. Cu toate acestea, alte țări, precum Estonia și Letonia, încă se gândesc dacă să le lase disponibile, deși cu anumite restricții.
Se încarcă comentariile...
