De la „pe caiet” la plata cu cardul. România între două lumi financiare
0Tot mai mulți români își schimbă comportamentul financiar. „Șocurile” din ultimii ani i-au forțat să fie mai atenți la cheltuieli, să evite împrumuturile rapide și să caute soluții de economisire. Diferențele dintre urban și rural sunt, însă, mari, iar în multe comunități rurale, cumpărăturile pe caiet și împrumuturile informale rămân practici obișnuite.
Potrivit unui sondaj al Asociației Române a Băncilor, în 2024, 4,4 milioane de români peste 18 ani nu aveau cont bancar. Cei mai mulți invocau lipsa banilor pentru deschiderea unui cont, iar 1 din 5 primea salariul „la plic”. Aproape un sfert dintre bărbați și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse financiare.
„De voie, de nevoie, românii au învățat ABC-ul financiar. În marea lor majoritate au devenit mai responsabili în ceea ce privește cheltuielile și mai ales împrumuturile. De la creditele cu buletinul din anii 2000, românii și-au învățat lecția dobânzilor cămătărești practicate mai ales de IFN-uri și sunt mai atenți cu aceste credite, se uită mai atent la dobânzi și caută să folosească tot mai mult cardurile în rate fără dobândă”, explică, pentru Adevărul, analistul economic Adrian Negrescu.
Promoțiile, sport național în mediul urban
În ceea ce privește cheltuielile, adaugă el, împinși de la spate de provocările generate de inflație, au învățat să își gospodărească mai atent cheltuielile, dovadă, de exemplu, că nu mai fac risipă de sărbători, ca acum 10 ani.
„În mediul urban, de exemplu, vânătoare de promoții a devenit sport național, cardurile de reduceri și focusul pe discounturi aflându-se în prim-planul preocupărilor zilnice. Dincolo de acest trend pozitiv, există, din păcate, câteva milioane de români rămași în urmă, blocați în trecut și pentru care, din păcate, există puține soluții. Nu folosesc carduri, nu plătesc decât cash, mulți dintre ei acceptă să fie plătiți la negru. E o populație vulnerabilă, captivă discrepanțelor economice, victima de serviciu, predilectă, a crizelor economice. Pentru ei, ideea de a pune bani deoparte pentru zile negre nu există. Nu pentru că nu și-ar dori, însă nu au de unde. Din păcate, nu vorbim de persoane ci de familii întregi, cu copii, în principal din mediul rural, pentru care supraviețuirea financiară reprezintă o realitate într-o Românie în care enclavizarea economică se accentuează din ce în ce mai mult. Sunt oameni care depind, în continuare, de cumpărăturile pe caiet, de banii împrumutați de la vecini și cunoștințe”, mai spune Adrian Negrescu.
La rândul său, specialistul în educație financiară Adrian Asoltanie apreciază că în ultimii ani, românii încep ușor - ușor să fie mai educați financiar. „Cel puțin o parte a societății, nu suficient după părerea mea. Cred că șocurile repetate, începând cu Covid-ul, apoi cu începutul de război, după aceea, situația pe care o trăim zilele acestea, îi stârnește pe oameni și îi îngrijorează. Și atunci, practic, în general oamenii devin mai preocupați de organizarea financiară, de economisire, de controlul cheltuieilor. În momentul în care apar diverse îngrijorări, temeri, lucruri neașteptate...Atunci își dau seama ce înseamnă să ai niște bani puși deoparte”, afirmă el.
De asemenea, acesta completează că, în social media, cel puțin, a început să apară din ce în ce mai mult conținut util privind educația financiară. „Dacă ne uităm sunt mici filmulțele de 10-15 secunde care te învață cum să-ți plătești un credit mai repede (...). Există suficient de multă informație prin care oamenii să-și îmbunătățească situația financiară. Există cărți, de asemenea. Deci informații există din belșug. Sunt emisiuni de televiziune și de radio care se ocupă de educație financiară, deci zona asta nu mai este ceva exotic, rezervată unei nișe înguste, ci este deja mainstream. (...) Din păcate, marea majoritate a românilor nu sunt interesați de zona asta de educație financiară. Fie consideră că au veniturile prea mici ca să aibă nevoie de educație financiară, că se descurcă de la o zi la alta sau veniturile sunt ceva mai măricele și atunci o consideră neapărat o prioritate”, explică Adrian Asoltanie.
Șocurile recente au schimbat comportamentul financiar al românilor
România, în momentul acesta, este aliniată din punct de vedere al legislației și al altor detalii cu situația europeană. Adică avem toate elementele începând de exemplu cu o lege extrem de utilă pentru cei care au credite ipotecare, e vorba de ordonanța 52/2016 care le dă dreptul consumatorilor ce dețin credite ipotecare să plătească anticipat în orice moment, orice sumă, spune expertul. „A eliminat comisionul de plată anticipată, a clarificat foarte mult această situație și practic a deschis o portiță foarte bună pentru cei care au credite să poată să și le achite mai devreme și ăsta e un mare, mare câștig. Însă, deși avem legislația necesară și ea a fost implementată într-o mare măsură de bănci și de alte insituții, oamenii în continuare nu înțeleg informația necesară. Nu știu la ce să fie atenți când fac un credit ipotecar, de la detaliile legale, pe care sincer să fiu majoritatea nu le pricepem, până la elemente mai personale, cum ar fi: cât de mare să fie creditul pentru casă, să nu intru în dificultăți mai târziu? Și astea sunt lucruri care se învață, sunt diverse formule, diverse repere, care te ajută să-ți calibrezi aceste decizii mari”, continuă specialistul în educație financiară.
În opinia sa, asistăm în continuare la o explozie a consumului, care probabil că va fi temperată în perioada următoare de creșteri de taxe, impozite și reduceri de salarii și iarăși s-ar putea să vedem o creștere a creditelor neperformante. „Sunt toate elemente care țin de educație financiară, care ușor ușor pătrund în societate, din păcate mai degrabă în urma unor șocuri de trezire la realitate, decât ca un proces educațional. Nu există educație financiară, deși iarăși, există legislație, nu există educație financiară în școală într-un mod consistent și ăsta este un mare minus după părerea mea și cam asta ar fi perspectiva”, arată acesta.
Un alt indicator al gradului de educație financiară al românilor, adaugă specialistul, se vede în numărul de investitori. „Cu cât o parte din ce în ce mai consistentă a populației face pasul către investiții, că e vorba de investiții pe bursă, sau imobiliare sau titluri de stat sau acțiuni sau fonduri mutuale, aceasta pătură a populației este cea care a trecut printr-un proces de organizare financiară. Știe cum se face un buget, înțelege importanța acumulării unor active, faptul că e bine să-ți pui banii să muncească pentru tine și sper că înțelegi și riscurile diverselor clase de active. Dar, în general, cei care ajung la nivel de investitor au o și o situație financiară dar și un nivel de educație financiară mai consistent”, este de părere Adrian Asoltanie.
Florin Bâlcan, directorul general Provident Financial România, completează: „Românii au început să pună pe primul loc stabilitatea și planurile pe termen lung. Iar pentru noi, ca business, înseamnă că lucrurile despre care vorbim de aproape 20 de ani – creditare transparentă, responsabilă și accesibilă – răspund nevoilor de astăzi fără a pune în pericol ziua de mâine”.
„Când înțelegi valoarea banilor de mic, ai șansa să devii un adult care nu doar supraviețuiește financiar, ci construiește”
Cel mai recent raport privind alfabetizarea financiară 2025, realizat de Asociația Brașov 2050 și impact2050, în parteneriat cu BrandBerry și sprijinul BCR, arată că 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar peste jumătate vorbesc constant despre independență financiară.
„În doar doi ani, anxietatea financiară cedează locul dialogului și acțiunii. Tot mai mulți români vorbesc despre bani în familie, caută sprijin profesionist și își construiesc o minimă rezervă de siguranță. În 2023, mulți recunoșteau că nu știu de unde să înceapă. În 2025, vedem că încep. Nu toți în același ritm, nu toți cu aceleași resurse – dar important e că au făcut primul pas. Totuși, cifrele ne arată și unde rămânem vulnerabili. Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puțin de 10% din venit, iar investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine: doar 1 din 10 deține acțiuni. Este clar că decalajul nu se va închide fără intervenție, iar educația financiară trebuie să fie acea intervenție, făcută la timp, acolo unde e nevoie. În școală, în comunități, în familie, dar și în locuri aparent ludice, precum Destiny Park. Pentru că atunci când înțelegi valoarea banilor încă de mic, ai șansa să devii un adult care nu doar supraviețuiește financiar, ci construiește,” a declarat recent Romulus Oprica, sociolog și fondator BrandBerry.
În același timp, un sondaj realizat în luna mai de Kantar Polonia, arată că 29,7% dintre români reușesc să economisească, dar nu în mod constant. În același timp, 1 din 3 români nu a pus deloc bani deoparte în ultimul an. România (33,8%) și Ungaria (33,4%) înregistrează, astfel, una dintre cele mai scăzute rate de economisire din țările din regiune analizate, comparativ cu 55,8% în Polonia, 49% în Cehia.
Se încarcă comentariile...
