Datoria publică ar putea depăși 60% din PIB. „Situația este mult mai gravă decât pare”, anunță consilierul premierului

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a vorbit miercuri, 4 februarie, despre creșterea taxelor locale și situația financiară a României. România se confruntă cu o realitate dură: datoria publică este pe cale să depășească pragul critic de 60% din PIB, în timp ce aproximativ o treime din cheltuielile statului depind de împrumuturi și fonduri europene. 

Economistul Ionuț Dumitru FOTO Mediafax

Consilierul premierul a fost întrebat la Digi24 ce s-ar întâmpla dacă taxele ar fi reduse în momentul de față.

„Nu știu, trebuie văzut. Aceste creșteri de taxe locale au fost votate de toate partidele din coaliție. A fost și un vot în Parlament dacă ne aducem aminte.

În multe locuri, probabil, au fost creșteri foarte mari. Sunt și consilii locale care s-au dus mai sus decât minimul și probabil că sunt creșteri pe care contribuabilii le văd ca fiind foarte mari. Este o decizie luată în cadrul coaliției, toți membrii au votat această creștere.

Noi venim după o perioadă în care taxele locale, impozitele pe proprietate în special, au crescut destul de puțin, deși România avea angajamentul să le crească conform angajamentelor asumate în PNRR și nu s-a întâmplat lucrul acesta. A fost o decizie în 2023-2024, dar s-a renunțat la lucrul respectiv.

Acum, evident, când nu ai făcut aceste creșteri la timp, ele par dintr-odată foarte mari. Și sunt mari”, a explicat acesta.

Întrebat dacă reducerea acestor taxe ar produce blocaje, Ionuț Dumitru a precizat că „trebuie văzută situația financiară a fiecărie autorități locale”.

„Autoritățile locale din România au dependență foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Ele nu au independență financiară prea mare, dimpotrivă, chiar sunt foarte vulnerabile, nu au resurse locale prea stabile, nici măcar să-și acopere cheltuielile curente. Atunci, transferurile de la bugetul de stat sunt foarte importante”, adaugă acesta.

„Aproximativ 30% din cheltuieli sunt acoperite din fonduri europene sau din împrumuturi”

Referitor la faptul că, din fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul a trebuit să împrumute 18 lei din cauza deficitului bugetar, Ionuț Dumitru a subliniat că „situația este mult mai gravă”.

„Probabil că nu se ia în calcul și că o parte din cheltuielile pe care le avem, veniturile pe care le avem, vin din fonduri europene. Dacă ne uităm strict la venituri din taxe și impozite, în jur de 28% din PIB sunt venituri din taxe și impozite, față de media europeană de 40%. 

Avem o rată scăzută a încasărilor, iar în condițiile unor deficite de 7–8–9%, situația este mai complicată decât pare. Aproximativ 30% din cheltuieli sunt acoperite din fonduri europene sau din împrumuturi. Peste asta adăugăm o cotă semnificativă de împrumuturi, probabil un 25% din ce cheltuim e finanțat o parte din împrumuturi și o parte din taxe și impozite încasate”, a explicat consilierul.

Ionuț Dumitru a mai transmis că este probabil ca datoria publică să depășească anul acesta 60% din PIB.

„Probabil că da, pentru că deficitele rămân în continuare foarte de mari. Ignorăm că presiunea pe datoria publică se menține, atât timp cât deficitele bugetare continuă să fie mari, chiar dacă în scădere.

Am reușit anul trecut să reducem deficitul bugetar la 7,7%, față de anul anterior,  și am reușit să mergem în direcția bună, dar mai este un drum lung de parcurs. Acest drum va însemna că și anul acesta și anul viitor vom avea deficite mari. Anul acesta un 6% din PIB, anul viitor un 5% din PIB până în 2030-2031 când reducem deficitul la sub 3% din PIB.”

Nu în ultimul rând, acesta explică cum sunt folosiți banii din taxe și cât rămâne pentru alte cheltuieli.

„Din cei 28% din PIB încasați, noi finanțăm în felul următor: în 2024, aveam salarii în sectorul public de 11% din PIB, ele au mai scăzut anul trecut pentru că au fost înghețate și probabil vor scădea și anul acesta. Mai avem și partea de asistență socială, care include pensiile, tot pe la 11-12% din PIB.

Din 28% din PIB, 11% pentru salarii și 12% asistență socială, deja se duceau aproape 90% din ce încasam din taxe și impozite pe salarii și asistență socială, deci pe cheltuieli obligatorii.

La acestea se adaugă alte cheltuieli obligatorii, precum cele cu dobânzile, de aproximativ 3% din PIB, și obligațiile ca stat membru NATO, care implică creșterea cheltuielilor de apărare. Lucrurile sunt foarte complicate. Deficitul trebuie redus.”