Cât câștigă în plus un pensionar care a ieșit la limită de vârstă față de unul pensionat anticipat

Legea pensiilor oferă posibilitatea pensionării anticipate, în anumite condiții, cu 5 ani mai devreme decât pensionarea la limita de vârstă, dar și varianta în care românii pot opta să muncească încă 5 ani peste vârsta la care ar fi putut ieși la pensie.

Sunt diferențe semnificative între pensii în funcție de momentul pensionării. Foto Inquam Photos

Potrivit statisticii Casei Naționale de Pensii Publice, diferențele de cuantum dintre pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată sunt semnificative.

Potrivit CNPP, în decembrie, ultima lună pentru care există date oficiale privind pensiile din România, se aflau în plată aproape 4,6 milioane de pensii, din care aproape 3,68 milioane erau pensii pentru limită de vârstă și doar 66.391 de pensii anticipate.

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în decembrie de 3.165 lei, în timp ce media pensiei anticipate a fost de 2.579 lei, cu 586 de lei mai puțin decât pensia pentru limita de vârstă.

Motivul pentru care există această diferență nu este dat însă de vechimea în muncă, așa cum s-ar fi crezut, ci de penalizările pe care le operează statul pentru pensia anticipată, conform legii.

Astfel, în prezent, pensia pentru limită de vârstă se acordă în cazul bărbaților dacă au împlinit vârsta de 65 de ani și au cel puțin 15 ani vechime în câmpul muncii, în timp ce pensia anticipată se poate acorda cu 5 ani mai devreme de împlinirea vârstei standard de pensionare, adică de la 60 de ani, doar dacă persoana care o solicită are o perioadă contributivă de cel puțin 35 de ani.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului de mai jos.

Din punct de vedere al nivelului pensiei anticipate, cele mai multe se încadrează între 3.001 și 3.500 de lei, potrivit datelor CNPP aflându-se în plata 6.313 astfel de pensii. A doua cea mai numeroasă categorie de venituri plătite pentru pensiile anticipate sunt cele între 2.301 și 2.500 de lei (5.808 persoane), urmată de categoria de venituri cuprinsă între 2.501 – 2.700 lei (5.064 de persoane).

Pensii anticipate mai mari de 5.000 de lei lunar încasează 3.015 persoane.

Ce acte sunt necesare pentru obținerea pensiei anticipate

Actele necesare înscrierii la pensia anticipată, sunt, după caz:

1. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme);
2. carnetul de muncă, în original şi copie;
3. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie;
4. carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie;
5. carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie;
6. alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
7. actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie;
8. livretul militar, în original şi copie;
9. diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie;
10. dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
11. adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
12. adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original;
13. adeverinţă privind venitul brut realizat (anexa nr. 6 la lege);
14. certificat de naştere copil, în original şi copie;
15. hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie;
16. procura specială, pentru mandatar, în original şi copie;
17. acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
18. adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original;
19. declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme);
20. alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă.

Bolojan vrea să elimine pensionarea anticipată

Raportul dintre pensionari și salariați rămâne dezechilibrat, cu o medie națională de 8 pensionari la fiecare 10 angajați. Situația este așteptată să se înrăutățească în următorii ani, odată cu ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”, moment în care raportul s-ar putea inversa.

Problema sistemului deficitar de pensii din România a atras și atenția premierului Ilie Bolojan, acesta spunând că trebuie eliminată posibilitatea de pensionare anticipată.

„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală. În condițiile în care te poți pensiona la 48-50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a declarat recent premierul într-un interviu acordat lui Andi Moisescu.

Șeful Guvernului a afirmat, totodată, că „într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30–40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile”.

El a susținut că statul trebuie să transmită un semnal clar că munca este regula, iar sprijinul social trebuie să fie o soluție temporară. „Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a spus Bolojan.