Paradoxul prețurilor la energie, explicat de un expert. „Asta se va vedea când se vor face noile contracte”
0Manager de proiecte de infrastructură energetică în întreaga lume, Bogdan Berneagă explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce prețurile la energie au rămas neschimbate în România, ca în 2022, deși între timp au scăzut foarte mult la nivel mondial. Expertul a vorbit și despre securitatea energetică a României, la fel de importantă precum cea militară, dar mai puțin mediatizată.
Bogdan Berneagă a coordonat în ultimul deceniu și jumătate o mulțime de studii pentru sectoare energetice din țări de pe întregul glob, dar și numeroase proiecte energetice în mai multe state. Din Caraibe și până în Orientul Mijlociu, românul a fost manager pentru proiecte totalizând miliarde de euro. Expert senior asociat New Strategy Center, Berneagă a explicat pentru „Adevărul” de ce, în condițiile în care prețurile energiei au scăzut la nivel mondial, iar în unele cazuri au ajuns chiar și la valori negative, clienții - persoane fizice și companii din România - plătesc la fel ca atunci când totul era de 5-6 ori mai scump în întreaga lume.
„Prețurile en-gros pe piața spot au scăzut în ultima perioadă atât la gaze, unde se apropie de nivelul din prima parte a anului 2021, cât și la curentul electric, prețul spot aici fiind în continuare ceva mai ridicat, dar oricum mai scăzut decât în 2022. Însă clienții, fie ei casnici sau industriali, nu au contracte spot, ci contracte de furnizare pe perioade de 1-2 ani sau mai mulți. De asemenea, consumatorii au profil de consum de energie electrică variabil, iar furnizorii au costuri semnificative în a le putea livra energia conform profilului de consum al fiecăruia”, explică expertul.
Totuși, Bogdan Berneagă crede că inevitabil prețurile vor începe să dea înapoi, într-un viitor nu neapărat îndepărtat.
„Există un trend de scădere generală a prețurilor, iar asta se va vedea când contractele existente vor expira și se vor încheia noi contracte de furnizare, cel puțin având în vedere situația existentă de pe piață”, e vestea bună dată de Berneagă.
Ce facem cu securitatea energetică a țării
Expertul a acceptat să vorbească și despre măsurile care, din punctul său de vedere, ar putea să asigure independența energetică a României.
„Încerc să evit aceste subiecte pentru că din punctul meu de vedere statul trebuie să joace rol de arbitru (de ex ANRE), legislativ (parlamentul), și nu de jucător. Nu cred că e rezonabil să fii și arbitru și jucător. Dar, dacă vorbim de gaze și petrol, cred că e important să fie asigurat cadrul de reglementare prin care varii investitori, fie Black Sea Oil and Gas și OMV-Romgaz în proiectele off-shore, fie Romgaz în proiectele on-shore, să poată aloca ceea ce sunt fără îndoială miliarde de euro în investiții”, a răspuns Berneagă.
„Ar fi necesar un cadru predictibil, pe termen lung, fără schimbări fiscale de pe o zi pe alta, să nu aibă un regim de taxare sufocant (de exemplu să fie aleasă o cale medie de exemplu prin analiză regimului fiscal din alte țări), să aibă libertate în comercializarea produsului în anumite limite determinate de rațiuni geopolitice bineînțeles (nu am putea permite vânzarea gazelor și a petrolului către o țară agresoare precum Rusia de exemplu)”, a adăugat el.
Gazele de șist, o soluție ce nu ar trebui ignorată
Și nu doar atât. În opinia expertului, România ar trebui să ia în calcule și gazele de șist.
„Aș reanaliza beneficitatea eventuală a proiectului de gaze de șist (shale-gas) care fusese promovat într-o perioada de Chevron. Eu cred că din punct de vedere al gazelor naturale, suntem oarecum în ceea ce filmele western numesc «last chance saloon». Dacă nu exploatăm resursele în următorii 20-30 ani, va fi greu de mobilizat investitori pentru o exploatare ulterioară. Asta pentru că cererea e totuși limitată, iar concurență în furnizare există. Să luăm în considerare masivele proiecte din Marea Mediterană, de exemplu, care vor trebui să-și vândă marfa undeva”, mai spune el.
Bogdan Berneagă consideră că în următorii ani gazele vor continua să fie o resursă esențială, alături de energia nucleară și de cea eoliană și solară.
„Și, din punct de vedere al sistemului energetic gazul natural are un rol important în această tranziție spre energie regenerabilă și alte energii nepoluante, care tranziție nu se poate realiza de pe o zi pe altă. Iar gazul prin caracteristicile sale (vezi flexibilitatea și predictibilitatea centralelor pe gaz) poate juca un rol complementar, atât de echilibrare cât și de securitate energetică.” Iar energia regenerabilă ar fi neapărat inclusă în acest mixt energetic, subliniază expertul.
Energia regenerabilă, „perla coroanei”
Iar energia regenerabilă ar fi neapărat inclusă în acest mixt energetic. La fel stau lucrurile și în privința energiei nucleare.
„Resursele regenerabile sunt mai multe, mă voi opri la doar două din ele, solar și eolian, care sunt oarecum complementare, în sensul în care producția solară are loc în timpul zilei, pe când vântul e mai variabil. Eolianul off-shore e foarte important pe termen mediu și lung datorită profilului relativ constant de producție. Și atunci Ministerul Energiei, așa cum încearcă să facă de altfel, are rolul de a promova și implementa ceea ce unii numesc schemă de suport, iar mai nou se numește stabilizare de venituri, așa cum este structura propusă de Contracte pentru Diferențe (Contracts for Differences). E o direcție bună, dar, care, ar trebui să fie ceva mai ambițioasă ca ținte, adică mai mari, în prezent vorbind de 6GW în următorii 10 an)”, susține Berneagă.
Nici Ministerul Apărării Naționale nu iese din ecuație. În condițiile în care Marea Neagră este scena unor confruntări între flota militară rusă și armata ucraineană, situația este tulbure. „În ce privește energia off-shore, cred că și Ministerul Apărării are un rol important, pentru că dacă instalațiile nu sunt apărate - apropos, în Marea Neagră nu e pace- cine va investi acele miliarde și zeci de miliarde de euro?”, mai afirmă el.
Implicat în proiecte de miliarde
Bogdan Berneagă a condus programe în domeniul energiei care însumează miliarde, dacă nu chiar zeci de miliarde de euro. Printre cele mai importante, în perioada 2000 – 2005 a coordonat un proiect de centrală pe gaze de 450 MW cu desalinizare de apă de 80 000m3/zi în Algeria, Arzew, cost total de proiect de dolari 455 de milioane de dolari, un proiect unde a reprezentat firma de inginerie Black & Veatch și a lucrat în parteneriat cu societățile algeriene de stat Sonatrach și Sonelgaz.
„De la semnarea unui Memorandum de Înțelegere destul de vag, până la punerea în funcțiune a centralei a durat doar 4 ani și jumătate, perioadă în care am conlucrat și cu Parlamentul din Algeria pentru a permite cardul legislativ prin care fonduri de investiții private pot investi în sectorul de producție de curent electric. Este o perioada scurtă, în condițile creearii atât de cadru legislativ, structura de finanțare bancabilă internațional și construcție de numai 18 luni. Toate lucrările au fost acordate prin concurs de o transparență ieșita din comun, unde rezultatele au putut fi vizionate de presă, de public în timp real”, explică el.
Ulterior, el a coordonat un alt proiect de anvergură, în perioada 2009 – 2014, când a reprezentat Continental Wind Partners în construcția Parcului Eolian CEZ (Fântânele Cogelac). Suma investită a depășit un miliard de euro, iar la vremea respectivă era cel mai mare parc eolian terestru din Europa.
Mai recent, în 2022, în calitate de fost country manager Greenvolt Power România, a coordonat achiziția parcului eolian Slobozia, de la Samsung.
„Este un parc solar fotovoltaic operațional de 45 MWp, pus în funcțiune în 2013, unde am lucrat cu un colectiv foarte capabil, și care este foarte eficient datorită evident și managementului de calitate ce-l opereaza încă de la punerea în funcțiune. A fost dacă nu mă înșel în top 10 tranzacții M&A în România în 2022 și top 3 pe energie”, spune expertul.
Se încarcă comentariile...
