Cum influențează „bolnavul” Europei industria României. Problemele care ne afectează creșterea economică ANALIZĂ
0În industrie continuă trendul negativ post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei. Agricultura a suferit din cauza secetei, serviciile au probleme, mai ales turismul și IT-ul, construcțiile au scăzut. Rezultatul: creșterea economică redusă la jumătate, conform unei analize.
Creșterea anuală a PIB-ului României va fi moderată în 2024, de 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale, de 3%, anunță echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor (REM).
Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor a explicat de ce prognoza de creșterea economică a României, practic, a fost redusă la jumătate.
În prima jumătate a acestui an, în România, s-a înregistrat o creștere a cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației (inclusiv majorarea pensiilor de la începutul acestui an, respectiv creșterea salariului minim pe economie în ultimul trimestru al anului 2023), precum și de reducerea treptată a inflației, spun cercetătorii UBB.
„Deși aceste tendințe continuă și în a doua jumătate a acestui an (de exemplu, majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024, sau o nouă creștere a pensiilor începând cu luna septembrie 2024), echipa de economiști REM consideră că veștile mai puțin favorabile vin din sectorul companiilor”, explică Levente Szász.
Efectul stagnării economiei Germaniei, cel mai important partener economic
Coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor a explicat care sunt problemele principale care au determinat o scădere a creșterii economice:
„Datele statistice sugerează că firmele nu reușesc să valorifice pe deplin creșterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piața locală. Astfel, cererea crescută este acoperită în principal prin importuri, ceea ce are un impact mai puțin favorabil și indirect asupra economiei României. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României în primele două trimestre ale anului”.
Situația este complicată și în industrie, care continuă să urmeze trendul negativ al perioadei post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României, detealiază Szasz.
Cândva model de creștere pentru Europa, despre Germania, economiștii vorbesc acum ca despre „bolnavul” Europei.
Economia cândva înfloritoare, cu exporturi record, se confruntă cu o stagnare de peste un an. Înaintea publicării celor mai recente date PMI - indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI), care măsoară activitatea economică din industrie și servicii, economiştii se aşteptau ca economia din Germania să crească doar cu 0,3% în 2024, potrivit Bundesbank.
Prognoza de primăvară a Comisiei Europene a precizat o creştere de 0,1% în acest an. Cele mai recente date PMI ale ţării arată că „o recesiune tehnică pare inevitabilă”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank (HCOB).
El estimează că PIB-ul Germaniei pentru trimestrul curent va scădea cu 0,2% față de trimestrul anterior.
„În al doilea trimestru, PIB-ul deja s-a contractat cu 0,1%. Încă există speranța că trimestrul patru va fi mai bun, deoarece salariile mai mari, combinate cu o inflație mai scăzută, ar trebui să stimuleze nu doar venitul real, ci și consumul, susținând astfel cererea internă,” a adăugat el.
Indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) HCOB, care măsoară activitatea economică în industrie și servicii, a scăzut de la 48,4 în august la 47,2 în septembrie, un minim de şapte luni şi sub aşteptările de 48,2, arată datele publicate luni, consultate de CNBC
Zilele trecute, concernul Volkswagen a anunțat disponibilizări importante și vești proaste vin și de la mari jucători de pe piața germană precum BASF și Bosch, care au anunțat restructurări. Industria automotive din România depinde foarte tare de cea germană, iar viitorul nu sună bine în acest domeniu.
Probleme cu agricultura, construcțiile și serviciile
Investițiile, în special cele în infrastructură și cele finanțate din fonduri europene, adaugă un plus la evoluția economiei, dar reușesc doar să mențină creșterea PIB-ului pe un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest, spune Levente Szász.
Situația este similară în ceea ce privește sectorul producției: „toate sectoarele activității economice aduc contribuții modeste, iar în unele cazuri chiar negative la evoluția PIB-ului României din acest an”.
Agricultura a fost grav afectată de seceta din această vară, în special în ceea ce privește culturile de porumb, iar acest impact se va resimți în indicatorii economici din a doua jumătate a anului, se arată în analiză.
Construcțiile sunt sprijinite pe moment de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial arată semne de slăbiciune, ceea ce prevestește o contribuție mai redusă a acestui sector la creșterea PIB-ului, față de contribuția mult mai însemnată adusă anul trecut – susțin cercetătorii.
„Sectorul serviciilor, care a jucat un rol esențial în revenirea economică post-pandemie, a adus doar o contribuție minimă în prima jumătate a anului 2024. Problemele din sectorul IT reprezintă un exemplu elocvent în acest sens, iar tendințele negative par să persiste și în perioada următoare”, arată analiza economiștilor Romanian Economic Monitor.
Experții în resurse umane se aștepată la un val de concedieri în industria românească automotive, în textile, dar și în IT.
„Probleme sunt și în industria de confecții, tricotaje, lohnul tradițional. S-au închis foarte multe. Cele mai multe fabrici de lohn aflate, de obicei, în localități mai mici din România, s-au închis. În Moldova, de exemplu, în județele Botoșani și Vaslui, s-au închis numai vara aceasta vreo șapte sau opt fabrici destul de mari, cu sute de angajați care făceau confecții pentru giganți din industria modei. De ce? Pentru că nu este cerere și pentru că am ajuns un pic cam scumpi pentru ei. Încep să se mute către țări mai ieftine”, a explicat consultantul Doru Șupeală.
Turismul, responsabil pentru 20% din deficit
Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai, au realizat un studiu din care reiese că probleme sunt și în zona turismului, mai exact, turiștii români cheltuie mult mai mult în străinătate, decât suma cheltuită de turiștii străini în România.
Domeniul turismului este o piatră de moară pentru contul curent al României, fiind responsabil de 20% din deficit.
„Luna august reprezintă în general perioada vacanțelor, fiind astfel cea mai bună perioadă pentru industria turismului. Deși cele mai recente date au fost publicate doar până în luna iunie 2024 inclusiv, statisticile din ultimii ani arată o revigorare dinamică a turismului după momentele critice ale industriei din prima perioadă a pandemiei, ceea ce aparent prevestește un nou sezon efervescent în 2024” – se arată în analiza cercetătorilor de la Romanian Economic Monitor, din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB).
„Astfel turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent, un procentaj semnificativ având în vedere că este vorba doar despre un singur sector al economiei, în timp ce celelalte tipuri de servicii, în ansamblu, au un impact pozitiv asupra reducerii acestui deficit”, se arată în analiză.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a atras atenția că românii care au ales să își petreacă concediul în străinătate au adâncit deficitul comercial al României, în contextul în care, anul trecut, turiștii românii au lăsat 8,6 miliarde de euro în străinătate, în prezentarea Raportului asupra inflației.
Creșterea economică redusă la jumătate
La începutul anului, Romanian Economic Monitor (REM) estima o creștere a PIB-ului de 3%, una dintre cele mai mari din Europa. După ultimele date al Institutului Național de Statistică, previziunea cercetătorilor este mult mai pesimistă – creșterea s-a redus la jumătate aproape – 1,8%.
Asta chiar dacă în prima jumătate a anului am avut parte de creșterea cererii interne, stimulată în principal de creșterea reală a veniturilor populației, precum și de reducerea treptată a inflației, tendințe care se vor păstra în continuare, arată sursa citată.
În septembrie 2024, Institutul Național de Statistică a publicat date provizorii privind creșterea economică a României în primele șase luni ale anului 2024, conform cărora PIB-ul României a înregistrat o creștere de 0,8% în trimestrul II față de trimestrul I, în timp ce în primul trimestru s-a observat o creștere de doar 0,5%.
„Deși aceste cifre ar putea sugera o accelerare modestă a creșterii economice, ele sunt în realitate sub așteptările analiștilor, ceea ce prevestește o creștere economică mai redusă pentru întregul an 2024, față de cea preconizată la începutul acestui an”- arată cercetătorii clujeni.
„Având în vedere aceste evoluții, echipa noastră a revizuit prognoza pentru creșterea PIB-ului României în 2024, reducând-o de la nivelul de 3,0%, estimat la începutul anului, la 1,8%, care include deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului.”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.
Mai mult, această rată de creștere ar putea scădea și mai mult în cazul în care apar noi evenimente neprevăzute față de cele din primul semestru, mai spune sursa citată.
„Așadar, pe lângă previziunea noastră actuală de 1,8%, balanța riscurilor economice până la sfârșitul anului se înclină mai mult în jos”, conchide Szász.
Se încarcă comentariile...
