Cum funcţionează mecanismul gratuit şi rapid SOLVIT de apărare a drepturilor europene

Nerecunoaşterea calificărilor profesionale, securitatea socială şi taxarea sunt cele mai dese probleme adresate de români centrului SOLVIT, dar prea puţini cetăţeni şi companii româneşti cunosc acest mecanism gratuit şi rapid de apărare a drepturilor europene.

De la aderarea României la UE până în prezent, 2007-iulie 2018, SOLVIT România a gestionat peste 3.130 de cazuri de nerespectare a dreptului european în Piaţa Internă Unică, din care a soluţionat 1.301 de cazuri, a calculat think-tank-ul INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate.

„SOLVIT este o reţea europeană pragmatică, fără proceduri birocratice, gratuită şi rapidă în soluţionare problemelor cetăţenilor sau companiilor legate de aplicarea incorectă sau neaplicarea drepturilor europene, coordonată de Comisia Europeană. Pe înţelesul tuturor, atunci când o autoritate publică dintr-un alt stat membru ne încalcă drepturile stabilite de legislaţia europeană, poate fi activată reţeaua SOLVIT. Este creată din anul 2002. În fiecare stat membru al UE funcţionează un centru SOLVIT, inclusiv în România din anul 2007, dar şi în ţări non-UE: Norvegia, Islanda, Liechtenstein. Termenele de soluţionare sunt scurte, de până la 10 săptămâni, şi soluţiile sunt practice”, declară Andreea Paul, preşedintele INACO şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea REI din ASE în domeniul guvernanţei economice europene.

„Nerecunoaşterea calificărilor profesionale, securitatea socială (pensii, alocaţii pentru copii, indemnizaţii de creştere a copiilor, ajutoare de şomaj) şi taxarea sunt cele mai dese probleme adresate de români centrului SOLVIT de la înfiinţarea sa. Aşadar, sunt aspecte ce ţin direct de libera circulaţie a persoanelor şi dreptul lor la şedere pe teritoriul statelor membre UE, dar şi de libera circulaţie a lucrătorilor. În afaceri, companiile reclamă cu prioritate probleme la rambursările de TVA; la libera circulaţie a serviciilor (prestare transfrontalieră sau stabilire) – autorizaţii suplimentare sau cerinţe nejustificate pentru prestatori autorizaţi în alte state UE; sau la libera circulaţie a mărfurilor – solicitarea unor autorizaţii suplimentare la introducerea pe piaţă a unor produse, comercializate legal în alte state UE. Dar prea puţini cetăţeni şi companii româneşti cunosc acest mecanism rapid de apărare a drepturilor europene, care nu presupune costuri şi care este uşor accesibil printr-un formular online”, declară Andreea Paul.

Ungaria, Marea Britanie, Polonia, Bulgaria, Germania, Spania, Italia şi Franţa sunt ţările cele mai active în sesizările depuse la SOLVIT în ultimii trei ani, iar România e abia pe locul 13.

În schimb, Germania, Franţa, Italia, UK, Irlanda şi Spania sunt ţările cel mai des vizate pentru nerespectarea drepturilor europene în această reţea în ultimii trei ani. România este pe locul 11 în UE.

„România este tot pe locul 11 în UE ca recipient net de cazuri în reţeaua SOLVIT, ceea ce înseamnă că sunt depuse mai multe acuzaţii de nerespectare a drepturilor europene de către autorităţile publice româneşti, decât semnale venite dinspre cetăţenii şi companiile româneşti în relaţie cu autorităţile europene. La polul opus, ungurii, polonezii şi bulgarii sunt cei mai activi emitenţi net de sesizări la SOLVIT”, susţine preşedintele INACO.

În anul 2018, SOLVIT România a gestionat, până în luna iunie, 203 de cazuri concrete şi a soluţionat 64 dintre ele, restul fiind respinse sau încă nesoluţionate. O sesizare primită din partea unui cetăţean sau a unei întreprinderi cu sediul în UE trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii pentru a fi admisă şi gestionată de reţeaua europeană SOLVIT:

• să fie vorba despre neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a dreptului UE de către administraţia unui stat membru;
• să existe un element transfrontalier european;
• foarte important: să nu existe deja o acţiune în justiţie pentru soluţionarea sa.

Nu mai mult de unul din 10 cazuri rămân anual nesoluţionate, iar 9 din 10 cazuri admise sunt soluţionate în medie în România, informează organizaţia neguvernamentală INACO.

Solicitările pot fi adresate SOLVIT printr-un formular online disponibil pe pagina web http://ec.europa.eu/solvit/index_ro.htm, prin e-mail solvit@mae.ro, prin telefon TelVerde SOLVIT 0800 672 507 sau 0374 300 270 (număr apelabil din străinătate).

Desigur, sunt situaţii în care cetăţenii sau companiile europene reclamă nerespectarea legislaţiei UE de către autorităţile române. De pildă, este cazul unei societăţi de transport rutier cu sediul fiscal în Bulgaria care a achiziţionat servicii în România – combustibil, taxe rutiere de acces şi taxa de utilizare a drumurilor, cazare, plătind inclusiv TVA-ul aferent. Neavând rezidenţa fiscală în RO, societatea a depus, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de către Bulgaria o cerere de rambursare a TVA-ului. 6 luni mai târziu, societatea încă nu primise nicio decizie privind sumele aprobate pentru rambursare. SOLVIT BG a contactat SOLVIT RO şi a indicat faptul că în concordanţă cu prevederile Directivei europene privind TVA-ul, rambursarea ar fi trebuit făcută în termen de 4 luni de la depunerea cererii (art.19 din Directiva 2008/9/CE de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare). SOLVIT RO a contactat ANAF, iar în 4 săptămâni a fost emisă decizia privind rambursarea TVA-ului solicitat, în acord cu prevederile Codului Fiscal şi a Normelor sale de aplicare. Situaţii similare au fost soluţionate şi pentru societăţi din Cehia sau Danemarca.

„Când vine vorba de afaceri, companiile româneşti sunt abia pe locul 26 în UE în activarea reţelei SOLVIT în ultimii trei ani. Cele mai active companii care apelează la reţeaua SOLVIT provin din Germania, UK, Belgia, Spania, Danemarca, Polonia, Slovenia, Olanda, Finlanda şi Portugalia”, conchide preşedintele INACO.