Cum a transformat Putin aurul negru în lingouri

„Cu cât ţara are mai mult aur, cu atât suveranitatea sa va fi mai mare în cazul unei prăbuşiri a dolarului, a monedei euro sau a lirei“

Vladimir Putin este sigur că Statele Unite pun în pericol economia mondială prin maniera abuzivă prin care impune monopolul dolarului.

În timpul guvernării lui Putin, Rusia a devenit nu numai cel mai mare producător de petrol, ci şi cel mai mare cumpărător de aur. Numai în ultimul deceniu, Rusia a adăugat 570 de tone în banca sa centrală, cu un sfert mai mult decât ocupanta locului secund, China. Cantitatea metalului preţios acumulat cântăreşte de trei ori mai mult decât greutatea Statuii Libertăţii, potrivit publicaţiei Bloomberg.

„Cu cât ţara are mai mult aur, cu atât suveranitatea sa va fi mai mare în cazul unei prăbuşiri a dolarului, a monedei euro sau a lirei“, a explicat pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar în camera inferioară din partea partidului Rusia Unită, formaţiunea politică a preşedintelui Vladimir Putin.

Rusia îşi ţine aproximativ două treimi din rezervele sale într-o clădire din centrul Moscovei. Putin a fost primul lider care a putut vizita complexul de 17.000 de metri pătraţi, pe 24 ianuarie 2011. Spaţiul de depozitare cuprinde 1.500 de metri pătraţi, iar cele mai multe dintre lingouri cântăresc 10 sau 14 kilograme şi sunt ambalate în cutii de plastic sau de lemn, alături de o rezervă de urgenţă de bancnote.

Aurul la care au râvnit ţarul Nicolae al II-lea şi liderul bolşevic Vladimir Lenin s-a scumpit cu aproape 400% în ultimul deceniu. Băncile centrale din întreaga lume au tipărit bani pentru a scăpa de criza globală. Astfel s-a diminuat apetitul investitorilor pentru euro şi dolari, determinându-i să apeleze la active mai sigure, precum aurul.

În 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată din cauza unor datorii de 40 de miliarde de dolari, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scăzut la 11,5 un an mai târziu,  când Putin prelua pentru prima dată puterea. În 2005, când o uncie de aur reprezenta în dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol (mai puţin de jumătate faţă de cât este în prezent), preşedintele Putin a sugerat băncii centrale să cumpere metalul preţios.

La acea dată, aurul se tranzacţiona la 495 de dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrală a Rusiei deţinea 387 de tone, adică 2,2% din rezervele sale totale de 165 miliarde de dolari. Raportul a crescut la 3,5%, la o lună după sfatul lui Putin.

Săptămâna trecută, aurul a închis la un preţ de 1.670 de dolari pe uncie, după ce a urcat cu 7% în 2012, al şaptelea an consecutiv de creştere. Specialiştii estimează că valoarea aurului va creşte din nou până la sfârşitul anului 2013, până la 1.825 dolari pe uncie.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitry Peskov, a refuzat să explice interesul pentru aur manifestat de preşedinte.

„Strategia lui Putin cu privire la aur se potriveşte cu naţionalismul său privind resursele şi presupune un joc defensiv care, însă, a funcţionat. Ai nevoie de noroc în politică şi afaceri, iar Putin le-a avut din plin“, a declarat Tim Ash,  şeful pieţelor emergente de cercetare de la Standard Bank.

Alţi lideri ai lumii nu au fost atât de norocoşi. Gordon Brown, spre exemplu, fostul ministrul britanic de Finanţe, a vândut aproximativ 400 de tone de aur când preţurile  erau  la minimul ultimelor două decenii.

Chiar şi cu avântul lui Putin, cu o cantitate de 958 de tone de aur, Rusia se află pe locul opt în topul celor mai mari rezerve. Statele Unite se află în fruntea clasamentului cu aproximativ 8.134 de tone, urmate de Germania (3.391 de tone), Fondul Monetar Internaţional (2.814 tone), Italia  , Franţa, China şi Elveţia.