Cum a învins Bulgaria criza cu propriile arme

Simeon Djankov, ministrul bulgar al Finanţelor, a fost prezent marţi la Bucureşti pentru a participa la „Forbes România CEO Forum“

Simeon Djankov, ministrul bulgar al Finanţelor, spune că Guvernul de la Sofia a aplicat un plan propriu de măsuri anti criză, după ce „politicienii europeni au dat-o-n bară“.

„Când credeam că această criză se termină şi ne aşteaptă vremuri semnificativ mai bune, ne trezim că ne îndreptăm de fapt către o încetinire a creşterii economice. De ce se întâmplă asta?", şi-a început marţi discursul Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finanţe, invitat la „Forbes România CEO Forum". Răspunsul său tranşant a stârnit câteva zâmbete şi i-a făcut pe toţi jurnaliştii prezenţi să înceapă să noteze cu repeziciune.

„Politicienii au dat-o-n bară. S-au dovedit extrem de puţin doritori să ia măsurile dificile care se impuneau, iar ajutorul extern care ar fi trebuit să îi sprijine a eşuat mizerabil", a spus el, denunţând atât politica populistă impusă de Fondul Monetar Internaţional prin persoana lui Dominique Strauss-Kahn, care avea ambiţii politice, cât şi pe cea a Comisiei Europene, care nu a cerut la timp reformele necesare. „Mai mult, am văzut că răspunsul european practic a eşuat. Nicio idee dintre cele propuse la nivelul UE în ultimii doi ani nu a funcţionat", a mai spus oficialul.

Soluţii naţionale pentru un eşec european

La ieşirea sa din sala în care au avut loc dezbaterile pe teme economice, l-am întrebat dacă se consideră eurosceptic. Răspunsul a fost un „nu" categoric. „Viitorul Bulgariei este în interiorul Uniunii şi în zona euro", a spus Djankov, care a declarat recent că guvernul bulgar nu se va grăbi să adere la uniunea monetară pentru că există prea multe semne de întrebare legate de structura acesteia.

„De aceea, noi am ales să ne asumăm propriile soluţii, elaborând un pact naţional pe care l-am implementat în Constituţie. Nu aşteptaţi ca UE să vină cu soluţii, este mai simplu să le implementaţi la nivel naţional", a continuat Djankov.Iar cel mai important element, care a schiţat poate toate diferenţele, a fost rapiditatea. „Pe timp de criză, pieţele exagerează, mediul de business exagerează şi atunci şi guverul ar trebui să exagereze, să ia măsurile imediate care ar putea părea încă nejustificate, exagerate", spune el.

„Primul lucru pe care ­l-am făcut, la o săptămână de la instalare, a fost o tăiere de 15% a cheltuielilor din toate sectoarele. Nu am pierdut timp gândindu-ne unde ar trebui să tăiem mai mult sau mai puţin, ci am implementat direct această tăiere şi abia apoi ne-am gândit unde ar trebui să tăiem în plus", a explicat ministrul. Iar fermitatea cu care acţionazi este esenţială, un lucru pe care l-a învăţat de la fostul său loc de muncă (Djankov a lucrat 15 ani în cadrul Băncii Mondiale), a ţinut să precizeze acesta.

De ce să bagi bani în Educaţie

Aceşti doi factori - rapiditatea şi fermitatea - au făcut toată diferenţa din lume. Au permis Bulgariei ca, în plină criză, să-şi permită să reducă o parte dintre taxe şi să majoreze salariul minim pe economie şi pensiile sociale. Mai mult, guvernul a reuşit ca, în fiecare an de criză, să majoreze bugetul alocat pentru Educaţie - „pentru că, în final, investitorii la asta se uită", a explicat ministrul.

„Nu ne-am angajat doar să nu majorăm taxele, ci ­ne-am asigurat că nici viitoarele guverne nu vor face acest lucru", a explicat Djankov cum bulgarii au stabilit prin Consitituţie că, pentru a majora taxele, este necesară aprobarea cu o majoritate de două treimi din parlament, „ceea ce practic nu se întâmplă niciodată". „Am făcut asta pentru a atenua temerile investitorilor că guvernele viitoare nu se vor alinia la aceste politici. Acum asistăm la o accelerare a intrării lor în ţara noastră". Bulgaria are o ţintă de deficit de 2,5% din PIB, însă Djankov crede că, până la finalul anului, aceasta va putea ajunge la 2%, urmând ca anul viitor să coboare la 1,5%, iar în 2013 să se ajungă la echilibrarea bugetului.

„Sunt foarte optimist în legatură cu ceea ce se va întâmpla în anii următori pentru Bulgaria şi România.  România este printre puţinele ţări care au început criza cu probleme semnificative, însă a făcut toate ajustările necesare, ieşind din această perioadă mai bine decât era atunci când a intrat", spune Djankov. Ezită însă atunci când îl întreb care ar fi primele ­taxe pe care le-ar reduce dacă mâine ar trece Dunărea şi ar schimba Ministerul Finanţelor de la Sofia cu cel de la Bucureşti. „Bineînţeles, reducerea TVA ar stimula consumul şi ar încuraja companiile, însă deocamdată nu aveţi spaţiu", a exlicat oficialul.

"De aceea, noi am ales să ne asumăm propriile soluţii, elaborând un pact naţional pe care apoi l-am implementat in Constituţie. Şi cred că asta ar trebui să facă toate ţările.''

"Am anunţat de la început care vor fi lucrurile pe care nu le vom face: nu vom creşte taxele - şi acum avem cea mai mică rată de împovărare fiscală din UE.''

Oficiali înalţi şi cei mai bogaţi români

Prima ediţie a dezbaterilor pe teme economice „Forbes România CEO Forum", demarate la iniţiativa publicaţiei „Forbes România", aflată în portofoliul trustului AdevăruL Holding, i-a adus la Bucureşti pe Simeon Djankov, vicepremier şi ministru de Finanţe al Bulgariei şi pe Krzysztof Walenczak, artizanul privatizărilor realizate prin Bursa de la Varşovia în ultimii doi ani.

Alături de aceştia, la dezbateri au participat Emil Boc, premierul României, Dinu Patriciu, CEO al DP Holding şi cel mai bogat român, potrivit ediţiei din acest an a topului „Forbes 500 Miliardari", Peter L. Imre, directorul general al Adevărul Holding, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi preşedinte Raiffeisen Bank România. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul: Casa de Insolvenţă Transilvania, Exim Bank, E.ON, Banca Transilvania, Fair Value, Fairwind, Spunesitu.ro si Eventness.