7 noiembrie: Ziua în care a fost creat simbolul pe patru roți al Blocului Estic: de ce a fost creat legendarul Trabant

Pe 7 noiembrie, în 1867, se năștea Marie Curie, iar în 1913 venea pe lume Albert Camus. În aceeași zi, în 1917, bolșevicii asaltau Palatul de Iarnă, într-un episod decisiv al Revoluției din Octombrie. Tot pe 7 noiembrie s-au născut Maria Lătărețu și Mihai Șora, s-a deschis Muzeul de Artă Modernă din New York și a fost lansată sonda Mars Global Surveyor.

Trabant P50 Foto: Wikipedia

1867: S-a născut Marie Curie, laureată a două Premii Nobel

La 7 noiembrie 1867, la Varșovia, se năștea Maria Skłodowska, cunoscută ulterior drept Marie Curie. În 1891, a plecat la Paris pentru a-și continua studiile la Sorbona. Cercetările desfășurate împreună cu Pierre Curie au dus la descoperirea poloniului și a radiului.

În 1903, a primit Premiul Nobel pentru Fizică alături de Pierre Curie și Henri Becquerel, pentru cercetările asupra radioactivității. În 1911, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Chimie. După moartea soțului său, Marie Curie a preluat postul acestuia de profesor de fizică generală la Sorbona, devenind prima femeie care ocupa această poziție.

Pe 7 noiembrie 1867 se năștea savanta Marie Curie. Foto: Arhivă

1877: Trupele române ocupă cetatea Rahova

Ziua de 7 noiembrie marchează începutul intervalului 7–9 noiembrie 1877, în care trupele române comandate de colonelul George Slăniceanu au ocupat orașul-cetate Rahova. Reperul trebuie privit ca o operațiune desfășurată pe parcursul mai multor zile, nu ca un episod încheiat exclusiv la 7 noiembrie.

1911: S-a născut Maria Lătărețu

La 7 noiembrie 1911 se năștea în Gorj Maria Lătărețu, cântăreața de muzică țărănească și populară de etnie romă. Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale. De mic copil a fost nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia. La 17 ani s-a căsătorit cu vioristul Mihai Lătăreţu din comuna Leteşti. Împreună au cântat mulţi ani în mai toate satele din judeţul Gorj.

Artista a ajuns pentru prima dată în Bucureşti în 1933. Reîntoarsă în judeţul natal a fost descoperită în 1937 de o echipă de folclorişti care, încântaţi de vocea ei, au invitat-o la Bucureşti pentru a o înregistra. În acelaşi an, Maria Lătăreţu înregistra primele cântece pe cilindri de fonograf. Tot în 1937 a cântat pentru prima dată la Radio Bucureşti. Până în 1949 a cântat cu taraful soţului ei şi mai apoi a devenit  prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor.

De-a lungul carierei sale, Maria Lătăreţu a străbătut întreaga ţară în concerte de răsunet, dar a avut concerte și în străinătate, în ţări precum URSS, Grecia, Cehosolvacia, Polonia, Elveţia, Turcia sau Egipt.

A trăit însă un lung şir de drame. Şi-a îngropat cinci din cei șase copii, dar şi soţul.

În ciuda dramelor trăite,  nu a renunţat la dragostea pentru cântec, însă nu a strâns niciodată o avere. A murit în 1972.

1913: S-a născut Albert Camus, autorul romanului „Străinul”

Albert Camus s-a născut la 7 noiembrie 1913, la Mondovi, în Algeria aflată atunci sub stăpânire franceză. Scriitor de limbă franceză, a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1957, pentru o operă care explorează problemele conștiinței umane.

Consacrarea sa literară a venit odată cu romanul „Străinul”, publicat în 1942. Tema absurdului, prezentă în această carte, revine și în eseul filosofic „Mitul lui Sisif”. Camus a lucrat, de asemenea, ca jurnalist și dramaturg, iar în 1956 a publicat romanul „Căderea”.

1916: S-a născut filosoful Mihai Șora

La 7 noiembrie 1916 se năștea Mihai Șora, filosof și eseist român. A murit în 2023, după o viață care a traversat mai bine de un secol. Aniversarea sa adaugă un reper al gândirii românești unei zile asociate și cu numele lui Albert Camus.

Mihai Șora a venit pe lume la Ianova, Remetea Mare, județul Timiș, în timpul Austro-Ungariei. A fost al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei Șora. A studiat filosofie la Universitatea din București (1934–1938), potrivit Wikipedia. A obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco).  A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Între anii 1945 și 1948 a activat ca cercetător la Centre national de la recherche scientifique din Paris. A debutat la Gallimard cu „Du dialogue intérieur. Fragment d'une anthropologie métaphysique” în anul 1947. Cartea a avut ecouri printre mari personalități filosofice franceze. A refuzat cetățenia franceză care i-a fost propusă imediat după apariția cărții la Gallimard.

În 1948 a venit în România pentru a-și vedea părinții, însă autoritățile nu i-au mai permis să se întoarcă în Franța, acolo unde îl așteptau soția și cei doi copii. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl urmeze. Forțat să stea în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat nimic.

A fost fondatorul noii serii BPT (acronim pentru „Biblioteca Pentru Toți”).

După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).

Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate.

Un episod trist din viața filosofului Mihai Șora a fost atunci când a aflat  despre „Angajamentul“ fiului său, recrutat de Securitate pe când avea doar 14 ani

Mihai Șora. Foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu

„Dragi prieteni, am fost „raportat“ (se pare că acesta este verbul corespunzător). În alte vremuri, sub alte stăpâniri, exista turnătoria: foarte lucrativă pentru unii și, în orice caz, menită să țină sub control orice fir de păr care ar fi avut apucături rebele, turnătoria devenise, la un moment dat, în anii ceaușismului târziu, un reflex condiționat pentru mulți oameni, – de la vecinul din bloc, șeful de birou ori colegul de serviciu, la amicul ocazional, prietenul „de nădejde“ sau – în chip dramatic (căci spulbera toate resorturile familiale) – la fiul care își turna tatăl, tatăl care își nenorocea copilul.

Ani de zile, am fost urmărit, măturat, turnat, am avut telefonul ascultat, corespondența citită și tradusă… (– da, Securitatea avea angajați care traduceau toate scrisorile în limba română, dacă se întâmpla să scrii în franceză, în germană, în engleză sau în alte limbi). Dosarele deschise pe numele meu și aflate în arhiva CNSAS sunt multe, copleșitoare. Așa am aflat, de pildă, că turnătoriile (al căror obiect sunt) încep din 1947, pe când, cercetător în Franța, îl studiam pe Pascal.

Așa am aflat, de pildă, că niciodată Anei Pauker și acoliților săi nu le-ar fi trecut prin minte să mă sechestreze în România, în anul 1948, când am revenit din Franța într-o excursie, după zece ani de absență, să-mi văd părinții, dacă nu ar fi existat o scrisoare-turnătoare semnată „un grup de români patrioți“, expediată chiar de la Paris. Așa am aflat (negru pe alb) despre „Angajamentul“ fiului meu, recrutat de Securitate pe când era minor: avea 14 ani. Și tot așa am aflat (și retrăit) răul pe care Securitatea poate să-l facă unui copil, iar copilul poate să-l facă părinților săi”.

Dezvăluirea a fost făcută de filosof pe pagina sa de socializare în data de 28 noiembrie 2017, după ce mai mulți români care foloseau rețeaua de socializare Facebook au acuzat că le-au fost blocate conturile, după ce au postat mesaje și fotografii despre protestele din țară:

„Prin urmare, dragii mei, am trecut prin multe, am văzut multe. Trebuia, de bună seamă, să trăiesc, să văd, să înțeleg și noile tehnologii, începând cu feisbucul. Ieri am trimis o copie după buletinul meu undeva, în eter, și iată că s-au redeschis porțile, iar contul meu a fost deblocat. Este marți, 28 noiembrie 2017: cer negru deasupra României” . 

Filosoful și eseistul Mihai Șora a încetat din viață la venerabila vârstă de 106 ani. Era născut pe 7 noiembrie 1916.

1917: Bolșevicii asaltează Palatul de Iarnă

La 7 noiembrie 1917, bolșevicii au asaltat Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, sediul guvernului provizoriu. Membrii guvernului au fost arestați, cu excepția prim-ministrului Aleksandr Kerenski. Episodul este unul dintre reperele preluării puterii de către bolșevici.

Deși evenimentul este cunoscut drept Revoluția din Octombrie, data de 7 noiembrie corespunde calendarului gregorian. În calendarul iulian, folosit atunci în Rusia, era 25 octombrie. Diferența dintre cele două calendare explică numele sub care revoluția a intrat în istorie.

7 noiembrie 1941: Scufundarea navei-spital „Armenia”

În toamna anului 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nava sovietică Armenia, folosită pentru evacuarea răniților din Crimeea, a fost bombardată și scufundată de aviația germană în Marea Neagră.  

Nava Armenia, o navă de pasageri de lux transformată rapid în navă-spital militară, a fost încărcată peste orice limită de siguranță. La scurt timp după ce Armenia a ridicat ancorele din portul Ialta, în dimineața zilei de 7 noiembrie 1941, nava a fost interceptată de un grup de bombardiere germane. Nava s-a scufundat în mai puțin de 4 minute, antrenând în adâncuri între 5.000 și 7.000 de oameni (răniți, civili și personal medical). Rămâne una dintre cele mai mari catastrofe maritime din istorie, epava fiind descoperită abia în 2020 la 1.500 de metri adâncime. 

1957: Primul Trabant P 50 iese de pe linia de asamblare

Pe 7 noiembrie 1957, la uzina VEB Automobilwerk Zwickau, primul Trabant P 50 ieșea de pe linia de asamblare. 

După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost împărțită, iar industria auto din Est a rămas mult în urmă față de Occident. Regimul comunist din RDG avea nevoie de un vehicul ieftin și accesibil maselor muncitoare, o mașină a poporului. Proiectul a primit numele de „Trabant” (cuvânt care în limba germană înseamnă „satelit”. Din cauza penuriei acute de oțel și tablă de oțel controlate cu strictețe de Uniunea Sovietică, inginerii est-germani au fost nevoiți să găsească o soluție radicală: au inventat o caroserie din Duroplast. Acest material era un plastic compozit ranforsat cu fibre reciclate din deșeurile industriei textile, presate cu rășini sintetice. Marele avantaj: nu ruginea niciodată și era extrem de ieftin de produs. În schimb, la impacturi violente sau incendii, materialul se comporta periculos, iar sub acțiunea soarelui își pierdea în timp culoarea și luciul.

Puterea primului motor era de doar 18 cai putere, iar viteza maximă abia atingea 90 km/h.  

În ciuda acestor neajunsuri, cererea a fost uriașă. Cetățenii RDG erau nevoiți să se înscrie pe o listă de aşteptare care dura adesea între 10 şi 15 ani pentru a putea cumpăra un Trabant nou.   

1996: NASA lansează sonda Mars Global Surveyor

La 7 noiembrie 1996, NASA lansa Mars Global Surveyor, o sondă destinată studierii planetei Marte de pe orbită. Misiunea a investigat suprafața, atmosfera și structura internă a Planetei Roșii, contribuind la înțelegerea acesteia.

Sonda a transmis imagini și alte date până în noiembrie 2006. Printre rezultatele misiunii s-a numărat identificarea unor depozite minerale asociate cu apa, informații care au contribuit la alegerea unui loc de amartizare pentru o misiune ulterioară cu rover.