Criza petrolului vs schimbările climatice. 53 de națiuni pun la cale eliminarea combustibililor fosili. Ce face Europa

O criză majoră a petrolului ar putea accelera tranziția globală către energie curată, chiar dacă vine într-un context politic dominat de lideri aliați industriei petroliere, precum Donald Trump, declarat un veteran care neagă cu vehemență schimbările climatice. Pe măsură ce șocurile legate de combustibili fosili se intensifică, 53 de națiuni se reunesc pentru a planifica eliminarea treptată a acestora.

O criză majoră a petrolului ar putea accelera tranziția globală către energie curată. Foto arhivă

După ce SUA și Israelul au atacat Iranul la sfârșitul lunii februarie, Teheranul a închis Strâmtoarea Hormuz și a declanșat cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie.

În mod ironic pentru Trump și sponsorii săi din industria petrolieră, această criză ar putea fi un punct de cotitură ireversibil pentru energia curată. Ani de zile, susținătorii combustibililor fosili au lăudat petrolul, gazele și cărbunele ca fiind energie „fiabilă”, scrie The Conversation, adăugând că trendul a fost însă inversat, combustibilii fosili devenind scumpi și nesiguri, în timp ce sursele regenerabile de energie sunt ieftine, fiabile și sigure.

Pentru prima dată în istorie, peste 50 de națiuni se vor reuni săptămâna viitoare în Columbia pentru a discuta despre cum să reducă și să pună capăt dependenței de cărbune, petrol și gaze. Conferința istorică a fost planificată înainte de războiul din Iran, dar criza energetică din acest an a ridicat considerabil miza.

Criza petrolului 

Închiderea de către Iran a Strâmtorii Ormuz a împiedicat petrolierele să ajungă la destinații. Dar asta nu a fost tot. Peste 60 de situri de gaze și petrol au fost avariate în conflict până acum. Chiar dacă se va ajunge la un armistițiu durabil, aceste șocuri se vor resimți ani buni de acum încolo, scrie publicația.

Aproximativ 80% din țițeiul blocat era destinat regiunii Asia-Pacific. Confruntându-se cu diminuarea ofertei, guvernele din regiune implementează măsuri de urgență, cum ar fi trimiterea lucrătorilor acasă, interzicerea călătoriilor guvernamentale, raționalizarea combustibilului și reducerea orelor de școală.

Problema este deosebit de gravă în Pacific. Multe națiuni insulare folosesc motorină pentru producerea de energie. Ca răspuns, liderii au declarat stare de urgență regională.

Facturile la importul de combustibili reprezentau deja o povară majoră pentru națiunile din Pacific, ceea ce a dus la eforturi de trecere la surse regenerabile locale. Facturile la combustibili ar putea crește cu 933 de milioane de dolari australieni în Fiji (aproape de trei ori bugetul pentru sănătate).

Lupta pentru energie

Când aprovizionarea cu energie este întreruptă, liderii au trei opțiuni: să găsească surse alternative, să reducă consumul sau să treacă la alternative. Pe termen foarte scurt, țările își propun să consolideze aprovizionarea, așa cum a făcut prim-ministrul australian Anthony Albanese săptămâna trecută în Malaezia, scrie publicația.

De asemenea, țările au luat măsuri pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili. Acest lucru poate avea efecte de durată. În timpul șocurilor petroliere din Orientul Mijlociu din anii 1970, prețurile petrolului s-au triplat și apoi s-au dublat din nou. Autoritățile au răspuns prin îmbunătățirea productivității energetice pentru a face mai mult cu mai puțin. Cererea finală de petrol pe cap de locuitor la nivel mondial a atins un vârf în 1979 și nu și-a mai revenit niciodată.

Însă, adevărata diferență față de acum o jumătate de secol este că alternativele la combustibili fosili sunt gata pentru a fi lansate. Din anii 1970, prețul panourilor solare a scăzut cu 99,9%, în timp ce costul energiei eoliene a scăzut cu 91% din 1984. Prețurile bateriilor au scăzut cu 99% din 1991.

Aceasta înseamnă că acum este fezabil pentru multe națiuni să treacă la aceste alternative.

Uniunea Europeană va accelera electrificarea, după ce factura la combustibili fosili a crescut cu peste 36 de miliarde de dolari din februarie. Franța a dublat ajutoarele de stat pentru a ajuta gospodăriile să treacă la vehicule electrice și să electrifice încălzirea locuințelor. Coreea de Sud, dependentă de importuri, își obține 70% din țiței prin Strâmtoarea Ormuz. Acum intenționează să dubleze capacitatea de producție a surselor regenerabile în termen de patru ani.

Vehiculele electrice, la punctul de cotitură

Șocul petrolier din acest an dă semne că ar crea un punct de cotitură social neplanificat – un prag pentru o schimbare autopropulsată dincolo de care sistemele trec de la o stare la alta. Climatologii avertizează asupra punctelor de cotitură climatice care amplifică feedback-ul și accelerează încălzirea. Însă, specialiștii în științe sociale indică și puncte de cotitură pozitive – acțiune colectivă care accelerează rapid acțiunile climatice.

Goana după vehicule electrice este un exemplu în acest sens. În Australia, prețurile benzinei au crescut cu aproape 50% în martie , iar cele ale motorinei cu peste 70%. Nu este surprinzător faptul că vânzările de vehicule electrice noi sunt la un nivel record, în timp ce vânzările de vehicule electrice la mâna a doua s-au dublat luna trecută.

Cele 1,3 milioane de vehicule hibride și electrice cu baterii din Australia evită consumul de aproape 15 milioane de litri de benzină și motorină în fiecare săptămână.

„Goana către transportul electric este globală. Majoritatea mașinilor noi chinezești sunt alimentate de baterii, nu de petrol. Vehiculele electrice cu baterii au depășit vânzările mașinilor pe benzină pentru prima dată în Europa în ianuarie”, arată analiza din The Conversation.

CE propune acțiuni de protejare a europenilor de criza energiei fosile

De altfel, Comisia Europeană a propus săptămâna trecută acțiuni de protejare a europenilor de criza energiei fosile și de accelerare a tranziției către o energie curată, produsă pe plan intern, subliniind că, pentru a doua oară în mai puțin de cinci ani, europenii plătesc prețul dependenței Europei de combustibilii fosili importați.

AccelerateEU este setul de instrumente al Comisiei menit să ofere ajutor imediat gospodăriilor și industriilor europene, în special celor mai vulnerabile, plasând în același timp Europa pe o traiectorie constantă către independența energetică. De la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, UE a cheltuit încă 24 de miliarde EUR pentru importurile de energie din cauza prețurilor mai mari – fără a primi nicio moleculă suplimentară de energie.

Situația geopolitică actuală reamintește în mod clar că accelerarea tranziției către o energie curată, sigură și la prețuri accesibile este un imperativ economic și de securitate. „AccelerateEU” prezintă atât măsuri pe termen scurt, cât și măsuri structurale cu efect pe termen mai lung pentru a reduce și mai mult dependența de piețele volatile ale combustibililor fosili și pentru a consolida reziliența Europei la riscurile viitoare pe baza energiei curate și a electrificării produse pe plan intern.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: „Alegerile pe care le facem astăzi ne vor modela capacitatea de a face față provocărilor de astăzi și crizelor de mâine. Strategia noastră AccelerateEU va oferi cetățenilor și întreprinderilor europene atât măsuri de ajutor imediate, cât și mai structurale. Trebuie să accelerăm trecerea la energii curate, cultivate acasă. Acest lucru ne va oferi independență și securitate energetică și înseamnă că suntem mai în măsură să facem față furtunilor geopolitice.”

Comisia propune următoarele acțiuni:

Coordonarea este esențială. Comisia se va asigura că măsurile la nivelul statelor membre se vor lua în deplină coordonare. Aceasta include reumplerea depozitelor subterane de gaze, utilizarea flexibilităților în normele de constituire a stocurilor sau orice eliberare excepțională de stocuri petroliere. Grupurile de coordonare pentru petrol și gaze se reunesc frecvent pentru a asigura conștientizarea deplină a situației în rândul statelor membre. Măsurile de urgență specifice și măsurile menite să asigure disponibilitatea combustibilului pentru avioane cu reacție și a motorinei, inclusiv disponibilitatea capacităților de producție ale rafinăriilor de petrol, ar trebui să fie strâns coordonate.

Va fi înființat un nou Observator al combustibililor pentru a urmări producția, importurile, exporturile și nivelurile stocurilor de combustibili pentru transport din UE. Acest lucru va permite identificarea rapidă a potențialelor deficite și, în cazul eliberării de stocuri de urgență, va sta la baza unor măsuri specifice de menținere a unei distribuții echilibrate a combustibililor. Pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale combustibililor și al posibilelor deficite de combustibili asupra sectorului aviației din UE, Comisia va oferi, de asemenea, claritate cu privire la flexibilitățile existente în cadrul UE în domeniul aviației.

Măsuri oportune, specifice și temporare. Protejarea consumatorilor, inclusiv a industriei, de vârfurile de preț poate include scheme specifice de sprijin pentru venit, vouchere energetice și sisteme de leasing social, reducând accizele la energia electrică pentru gospodăriile vulnerabile. Comisia va adopta, de asemenea, un cadru temporar privind ajutoarele de stat, care va oferi o flexibilitate suplimentară guvernelor naționale, inclusiv măsuri de urgență pentru a sprijini sectoarele economice cele mai expuse.

Accelerarea trecerii la energia curată produsă pe plan intern pentru a înlocui petrolul, gazele și combustibilii fosili utilizați în transporturi. Până în vară, Comisia va prezenta un plan de acțiune privind electrificarea. Aceasta va include un obiectiv ambițios în materie de electrificare și măsuri de eliminare a barierelor din calea electrificării sectoarelor industrial, al transporturilor și al construcțiilor. Punerea rapidă în aplicare a Planului de investiții în transportul durabil este esențială pentru accelerarea introducerii combustibililor de aviație durabili.

Intensificarea sistemului de rețele. Electrificarea trebuie să fie însoțită de o rețea de rețea adecvată scopului. Primii pași sunt asigurarea punerii în aplicare depline a legislației actuale și încheierea rapidă a negocierilor referitoare la pachetul privind rețelele europene. Maximizarea infrastructurii existente de energie din surse regenerabile este o altă acțiune. Retehnologizarea rapidă a parcurilor eoliene mari și a centralelor regenerabile, inclusiv a parcurilor eoliene offshore și a centralelor hidroelectrice, poate oferi rapid ajutorul suplimentar atât de necesar. Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă privind taxele de rețea și impozitarea, asigurându-se, printre altele, că energia electrică este impozitată mai puțin decât combustibilii fosili.

Stimularea investițiilor. La nivelul UE sunt disponibile resurse semnificative, cum ar fi cele din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență („MRR”: 219 miliarde EUR) și fondurile politicii de coeziune. În contextul crizei actuale, viteza și impactul sunt de o importanță capitală. Comisia va ajuta statele membre să utilizeze la maximum fondurile UE disponibile. Cu toate acestea, numai banii publici nu vor acoperi nevoile semnificative de investiții (660 de miliarde EUR pe an până în 2030) pentru tranziția energetică. Prin urmare, pentru a mobiliza investiții private, Comisia a adoptat, în martie 2026, o strategie de investiții în energia curată. Comisia va organiza un summit privind investițiile în energia curată, care va reuni sectorul serviciilor financiare, inclusiv investitori instituționali majori, lideri industriali, dezvoltatori de proiecte și finanțatori publici, pentru a accelera finanțarea privată.