O superputere mondială cumpără masiv aur în plină criză a petrolului
0Chiar și după ce prețul aurului a înregistrat scăderi semnificative în luna martie, dovedind că și acest activ considerat strategic poate fi lovit de volatilitate, China a continuat să cumpere masiv metalul prețios.

Banca Populară a Chinei a continuat să achiziționeze aur, prelungindu-și seria de achiziție la 17 luni consecutive în martie, potrivit Reuters. Aceasta și-a crescut rezervele, chiar dacă metalul a înregistrat cea mai abruptă scădere lunară din 2008.
Pe o piață în mod obișnuit dominată de multă teamă, un astfel de ritm constant al cererii iese în evidență. Aurul este aproape întotdeauna activul către care investitorii se îndreaptă atunci când riscurile de război cresc și piețele devin tensionate, remarcă analiștii de la The Street.
Totuși, războiul din Iran a dat peste cap acest tipar obișnuit, reaprinzând presiunile inflaționiste, alimentând temerile legate de creștere economică și, în cele din urmă, forțând investitorii să își reconsidere așteptările privind reducerile de dobândă.
Despre acest lucru, economistul veteran Jeremy Siegel consideră acum că ar putea fi justificate chiar creșteri de dobândă, având în vedere contextul economic actual.
Această combinație a lovit puternic aurul, reducând valoarea rezervelor deținute de Beijing și făcând cu atât mai interesantă ultima sa mișcare.
Aurul a intrat în 2026 pe un trend puternic ascendent. A început anul în forță, stabilind noi recorduri încă din ianuarie, și era în creștere cu aproape o cincime la începutul anului, după un 2025 excepțional.
Această creștere a fost susținută de mai mulți factori: investitorii au cumpărat aur ca „refugiu” în perioade de incertitudine, unele state și-au redus dependența de dolarul american, au crescut investițiile în fonduri care urmăresc prețul aurului (ETF-uri), băncile centrale au continuat să cumpere aur în cantități mari, iar temerile legate de taxe vamale și războaie comerciale au alimentat cererea.
Totuși, când a izbucnit războiul din Iran, această narațiune favorabilă și-a pierdut din forță.
Prețurile mai mari la energie au alimentat presiunile inflaționiste, iar traderii au început rapid să anticipeze mai puține reduceri de dobândă pe termen scurt.
În consecință, am văzut o vânzare accentuată în martie (cea mai mare scădere lunară din ultimii ani), în care „metalul rege” a coborât de la maxime record spre zona de mijloc a intervalului de 4.000 de dolari.
Amintim că și banca elvețiană Union Bancaire Privée a început din nou să cumpere aur, după ce vânduse o parte importantă din dețineri în perioada în care prețul metalului a scăzut pe fondul războiului cu Iranul.
Totuși, în ciuda presiunilor, aurul nu s-a prăbușit complet. Cu China continuând să cumpere aur, dolarul slăbind în anumite momente și știrile despre un posibil armistițiu reducând presiunea asupra piețelor de mărfuri, aurul a revenit în zona superioară a pragului de 4.700 de dolari, evoluție care ar putea indica începutul unui nou trend pe piață, susțin analiștii.























































