Analiză Criza de la Paltinu, consecința unor greșeli care au lăsat Prahova fără apă și România fără energie. Explicațiile unui specialist

Criza de la Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, transformând o intervenție previzibilă într-un colaps regional alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate energetică majoră.

Lacul Paltinu. Foto Facebook

Aceasta este concluzia care reiese din analiza realizată de expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, potrivit căreia încă din vara anului 2025 au fost detectate deficiențe la vanele de la instalația de golire de pe fundul lacului Paltinu, ceea ce a impus scăderea nivelului apei pentru a putea interveni în siguranță. Ulterior în timpul interveției o galerie de acces a barajului s-a înfundat generând necesitatea altor in tervenţii urgente.

„Combinația dintre lucrările de golire și condiții meteorologice au generat un dezechilibru, era nevoie să se scadă nivelul apei pentru a repara vanele și curățarea galeriilor, dar în aceeași scădere a nivelului apei exista riscul să creeze o sistare a apei pentru consum. Ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise. Apa a devenit „nămol”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea ei în syația de tratare aval de Baraj pentru consum”, a explicat expertul în energie.

Tabel cronologic cu activitățile realizate la Barajul Paltinu

Alimentarea cu apă potabilă a fost suspendată temporar începând cu data de 28 octombrie 2025, ora 15.30, drept urmare, în industrii și companii care foloseau apă de la această sursă s-au impus restricții, reducerea debitului sau oprirea completă — în funcție de disponibilități.

Dacă pentru populație s-a luat hotărîrea după data de 28.11.2025, să se asigure o distribuție alternativă de apă (rezervoare mobile, puncte de distribuție temporară) până la normalizarea parametrilor apei, pentru industrie (inclusiv sistemele energetice), apa a fost oprită urmând să funcționeze până la momentul finalizării stocurilor interne a fiecărei societăți comerciale.

Greșeli efectuate care au dus la sistarea alimentării cu apă a populației și industriei din Prahova

Autoritățile care asigură sistemul de apă (Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova etc.) au recunoscut că au gestionat situația defectuasă, pe lângă factorii naturali — și o lipsă de coordonare / profesionalism, în sensul că nu s-au luat în calculul riscului real și nu s-au planificat rezerve adecvate.

Ce trebuia făcut? Bune practici internaționale.

A. Mărirea capacității de stocare a apei pentru situații d ecriză — rezervoare tampon

Înainte de coborârea apei din lac, trebuia:

• umplerea la 100% a rezervoarelor existente

• instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)

• autonomie minimă 24–48 h pentru toate localitățile

B. Monitorizare hidrologică și predicție meteo integrată

Înainte de golire se analizează:

• riscul de golire

• riscul de aluviuni

• scenarii „dacă vine ploaia”

• scenarii de turbiditate extremă

Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare.

C. Comunicare anticipată și programată

Populația trebuie anunțată cu:

• minim 30 de zile înainte de golire

• grafice cu nivelurile planificate

• listă cu măsuri alternative

• perioade de restricții temporare, nu întrerupe totală

Ce s-a făcut în realitate la Paltinu

(aceste puncte sunt documentate din cronologie si surse oficiale)

A. Coborârea nivelului apei din lac a început înainte să fie pregătit consumatorul

• coborârea controlată a început în august 2025

• niciun operator nu a creat o sursă alternativă majoră

• populația și industria depindeau 100% de Paltinu

B. Nu s-a făcut stocare în rezervoare (autonomie)

• capacitatea de rezervă nu a fost mărită

• nu au fost instalate bazine temporare

• în ziua opririi, multe localități au rămas fără apă în câteva ore

C. S-a continuat coborârea nivelului apei chiar în timpul unor coduri hidrologice portocalii

• pe 27–29 noiembrie a plouat torențial

• a venit un val de aluviuni masive

• turbiditatea a devenit uriașă

• totuși, până în acea zi, nivelul lacului era menținut foarte jos , ceea ce a amplificat efectul aluviunilor

D. Priza de captare a ajuns sub nivelul recomandat

• în ultimele zile de coborare a nivelului apei din baraj, apa disponibilă pentru captare era foarte aproape de fund lacului, unde există întotdeauna:

◦ nămol

◦ argilă

◦ aluviuni

• calitatea apei s-a deteriorat rapid

E. Nu a existat un plan B funcțional

Când turbiditatea a crescut:

• nu există puțuri care să preia fluxul de alimentare a rețelei de apă

• nu existau rezervare pentru autonomie în caz de criză

• nu existau conduce mobile pentru suplimentarea nivelului apei în rețea din alte surse

• nu există stații mobile de filtrare

Unde s-a greșit

1. Lipsa surselor alternative de apă

2. Coborârea nivelului apei din lac în timpul unor coduri meteorologice cu risc hidrologic

3. Lipsa tamponului de apă (rezervoare pline)

4. Captare din straturi adânci ale lacului a făcut ca apa brută să devină „nămol”, aspect care a făcut ca Stația de Epurare Voila să nu funcționeze, datorită că nu are tehnologie pentru turbiditate extremă.

5. Comunicarea întârziată. Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu cu ore.

6. Lipsă de coordonare între instituții

Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU:

• au lucrat în paralel, nu integrat

• deciziile nu au fost sincronizate

• informația nu a fost distribuită complet timpuriu

7. Lucrările la golirea de fund (GF2) au fost pornite fără plan complet

Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025, întrebarea logică: de ce nu s-a făcut planul complet înainte de începerea golirii?

Apreciem că situația de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporție de 70–90% dacă:

• erau pregătite surse alternative

• rezervele erau pline

• golirea era coordonată cu prognoza meteo

• turbiditatea era monitorizată în timp real pe straturi

• comunicarea era făcută la timp

Așa cum a fost gestionată, criza a fost previzibilă și în mare parte evitabilă.

Când s-ar putea relua alimentarea cu apă a populației și industriei din Prahova

Apa dintr-un lac asemănător Lacului Paltinu, devine din nou „clară” (turbiditate în limite normale) doar când aluviunile (noroiul, argila, materialul fin) aduse de viituri încep să se depună pe fundul lacului, asigurând în zona gurii de captarea (stratul de apă din care se face captarea este de obicei la o anumită cotă, nu chiar la suprafață), apă cu un nivel redus de particule. Dar asta se întâmplă doar dacă debitele de intrare revin la un regim normal, adică nu mai vin viituri cu nămol din amonte.

Nu avem date publice de tip „debit exact evacuat pe fiecare zi” pentru Paltinu, dar, în general, la un baraj de acest tip:

• golirea controlată a unei mari părți din volum (pentru inspecții sau lucrări) poate dura de câteva săptămâni, în funcție de:

◦ nivelul inițial al apei,

◦ debitul admis prin golirea de fund,

◦ restricțiile de aval (să nu inunzi localități de mai jos).

• revenirea la o turbiditate acceptabilă după un episod sever de turbiditate (cum a fost recent la Paltinu), poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni ca apa captată pentru a fi trată să reintre în parametri — uneori chiar mai mult, dacă ploile continuă și aduc mereu aluviuni noi (din păcate pentru următoarele 3 zile se anunță ploi în zonă).

Oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi

Centrala de la Brazi a OMV Petrom are 3 turbine în total — două turbine pe gaze și o turbină pe abur.

• Turbinele pe gaze: 2 × 290 MW

• Turbină pe abur: 1 × 310 MW

• Total 860 MW și acoperă aproximativ 10% din producția de electricitate a României .

Una din turbinele Centralei de la Brazi a fost oprită în data de 2 decembrie 2025, pentru 48 de ore, urmând să fie oprită și cea de a doua turbină la ora 24. Motivul invocat este „debit redus de apă tehnologică” . Problema a fost identificată — potrivit unui comunicat — ca urmare a unor avarii anunțate de Apele Române 

De ce are nevoie de apă Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi 

Centrala electrică OMV Petrom de la Brazi este o centrală pe ciclu combinat gaze–abur (CCGT) , iar acest tip de centrală are nevoie de cantități mari de apă pentru mai multe procese tehnice esențiale.

1. Răcirea instalațiilor (funcția cea mai importantă)

Turbina pe gaz și turbina pe abur produc foarte multă căldură.

Apa este folosită în sistemul de răcire , pentru a:

• condensa aburul la ieșirea din turbina cu abur

• menține temperatura echipamentelor în limite sigure

• evita suprasolicitarea și uzura instalațiilor

Fără apă suficientă, centrală nu poate condensa aburul , ceea ce oprește întreg ciclul termic centrala trebuie oprită .

2. Producerea aburului pentru turbina cu abur

Într-o centrală pe ciclu combinat:

◦ Turbina pe gaz produce energie electrică.

◦ Gazele fierbinți evacuate sunt folosite pentru a produce abur .

◦ Acest abur pune în mișcare a doua turbină , turbina cu abur, crescând randamentul total.

Pentru a produce acest abur, este nevoie de apă demineralizată, foarte pură , folosită în cazanele recuperatoare.

3. Tratamente chimice și procese auxiliare

Apa este folosită și pentru:

• menținerea presiunii și temperaturii în circuite

• tratament chimice pentru protejarea echipamentelor

• curățarea și spalarea periodică a unor componente

4. De ce oprirea apei oprește centrala care produce energie electrică în CCGT

Fără debit suficient de apă:

• nu mai poate avea loc condensarea aburului → turbina cu abur se oprește

• nu mai funcționează sistemele de răcire → risc de supraîncălzire

• nu se poate menține siguranța operațională

Prin urmare, centrală intră în oprire controlată .

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi

Oprirea parțială a centralei OMV Petrom a determinat în data de 2 decembrie 2025, scăderea producției de energie electrică din hidrocarburi cu 344 MWh (26%) între ora 8 și ora 13, conform datelor Transelectrica. Între aceleași ore avem o creștere a importurilor cu 490 MWh (73%). În data de 2.12.2025 la ora 13 importurile de energie electrica în Romania era de 1175 MWh (15%) față de 678 MWh (9%) la ora 8. Apreciem că acestea ar putea sa ajungă în cursul zile de 3.12.2025 la un nivel de cca 2000 MWh (26%) și să se mențină la acest nivel până la repornirea Cetralei de la Brazi (2-5 zile).

Această situație poate să ridice probleme de creștere a prețului energiei electrice pe piața engros, care va fi achitat de consumatori luniile viitoare. Nu vom avea o creștere a prețului la populație în luna decembrie 2025.

Impactul opririi Centralei OMV Petrom de la Brazi asupra prețului energiei electrice în România este deja resimțit în piață, prețul mediu PZU România în ziua de 3.12.2025 față de ziua 2.12.2025 a crescut cu 14%.

Criza de apă cauzată de situația de la Paltinu poate avea impact domino : de la alimentarea populației, la industrie, la producția de energie electrică și termoficare. În contextul actual, într-o zonă ca Prahova / Ploiești / regiunea alimentată din baraj, nu e doar un disconfort pentru populație, ci și o vulnerabilitate structurală pentru industrii și furnizori de energie.