Cresc sau scad investitiile straine in Romania?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dupa cum se stie, in Romania exista doua institutii care centralizeaza si realizeaza o statistica a investitiilor straine directe, respectiv Registrul Comertului si Banca Nationala a Romaniei. Dat

Dupa cum se stie, in Romania exista doua institutii care centralizeaza si realizeaza o statistica a investitiilor straine directe, respectiv Registrul Comertului si Banca Nationala a Romaniei. Dat fiind ca modalitatile de calcul al acestui indicator sunt diferite, si rezultatele prezentate de cele doua institutii prezinta diferente semnificative. Astfel, daca pentru primele sase luni, Registrul Comertului raporta o scadere a investitiilor straine directe cu 30% fata de perioada similara a anului trecut, BNR anunta o crestere a investitiilor cu 20% pentru aceeasi perioada. Cum se explica diferentele? Registrul Comertului considera investitie directa doar valoarea capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital. Pe de alta parte, Banca Nationala face evaluarea investitiilor straine directe dupa un model agreat de Fondul Monetar International. Potrivit formulei BNR, in primul rand, se considera investitori straini doar firmele straine care detin 10 si peste 10 la suta din capitalul social al firmei respective. "Registrul Comertului nu face aceasta departajare", spun surse din BNR. Totodata, este considerat investitie straina directa capitalul social varsat efectiv (si nu participarea la capitalul social) la care se adauga creditele (imprumuturile) firmelor-mama subsidiarelor din Romania. De asemenea, se adauga si aportul in natura la capitalul social al firmelor (masini, utilaje, instalatii etc). "In mod normal ar trebui adunata si valoarea profitului reinvestit al firmelor straine, dar bancile nu au la dispozitie aceasta informatie", mai spun reprezentantii Bancii Nationale. Asadar, la 30 iunie, potrivit BNR investitiile nete ale nerezidentilor in Romania au fost de 727 milioane de euro, din care 431 milioane de euro capitalul social varsat si 61 milioane de euro, imprumuturi. Restul de 336 de milioane de euro reprezinta aport in natura la capitalul social. Fata de anul trecut se constata o crestere a participarii la capitalul social si o scadere a imprumuturilor si a aportului in natura la capitalul firmelor. "Formula folosita de BNR si care este agreata de FMI este folosita in toate statele membre ale Uniunii Europene, in statele OECD si asigura o comparabilitate mai buna a datelor, practic este o formula care se foloseste in toata lumea", ne-au declarat oficiali ai BNR. Investitorii si analistii economici au pareri diferite "Registrul Comertului nu are cum sa ofere date curate legate de nivelul investitiilor directe pentru ca se omit o serie de alte forme de investitii pe care o firma o poate face. Astfel se pot face investitii si sub forme combinate intre imprumut si investitii (imprumuturi convertibile in actiuni). Firmele mari au o structura mai complexa care le permite sa faca investitii in functie de interesul pe care il au. In ceea ce priveste imprumuturile acordate de firmele-mama, acestea de cele mai multe ori nu se platesc inapoi. Este clar ca sunt mult mai relevante datele de la Banca Nationala", ne-a declarat Cornel Marin, reprezentantul Oresa Ventures. Nu de aceeasi parere este Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante. El spune ca: "eu nu as include imprumuturile firmelor-mama subsidiarelor din Romania la calculul investitiilor, fara sa existe o garantie explicita ca, daca se intampla ceva, firma-mama isi va asuma imprumutul respectiv. Practic, imprumutul este o datorie pe care trebuie sa o si platesti". Reprezentantul Enterprise Investors pune insa "punctul pe i". "Ce mai conta care era formula de calcul cea mai corecta sau cea mai relevanta daca investitiile straine erau de 1 miliard de dolari? Problema este ca ele sunt mici si ca nu sunt investitori, nu cum e mai bine sa le cuantifici. Pe langa aceasta consider ca datele Bancii Nationale sunt mult mai concludente pentru ca Registrul Comertului nu ia in calcul tot fluxul de bani care ar putea intra in investitiile straine", completeaza Perl.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite