Constantin Niţă: Barajele vor fi scutite de la aplicarea „taxei pe stâlp“. Motivul: sunt proprietate publică

Barajele şi digurile sunt proprietatea publică a statului în cele mai multe cazuri

Taxa pe construcţiile speciale nu va fi aplicată barajelor, deoarece acestea sunt proprietate publică a statului, a declarat, azi, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la un forum energetic.

Mai exact, „taxa pe stâlp“ nu se poate aplica deoarece proprietarul celor mai multe baraje este statul, iar acesta doar a concesionat proprietăţile respective către Hidroelectrica. Or, statul nu poate să taxeze statul.

Companiile, însă, pot fi taxate, atunci când construcţiile respective sunt în proprietatea lor. 

În luna decembrie, Remus Borza, pe atunci preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, declara că impactul „taxei pe stâlp“ asupra societăţii ar fi de 40 de milioane de euro.

Taxa pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora şi se aplică de la alei şi cabluri, până la sonde, hidrocentrale, termocentrale sau unitatea nucleară de la Cernavodă.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, declara că taxa pe construcţiile speciale nu este o taxă nouă, ci este eliminarea unei excepţii. Daniel Chiţoiu, ministrul de Finanţe, anunţa în noiembrie că „într-o variantă pesimistă“ din această taxă se vor colecta 480-500 de milioane de lei.

Pe de altă parte, din calculele companiilor reiese că statul va strânge mult mai mult: numai Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au anunţat un impact de 160, respectiv 100 de milioane de lei, în vreme ce Complexul Energetic Oltenia va cotiza cu 30 de milioane de lei.

Petrom a anunţat un impact de 70-100 de milioane de dolari, în vreme ce Rompetrol va plăti 10 milioane de dolari. 

Eric Stab, directorul general al GdF SUEZ Energy România a declarat azi că societatea sa va plăti între 8 şi 15 milioane de euro, în vreme ce Adrian Borotea – directorul de afaceri corporatiste al CEZ România, a anunţat că taxa anuală se va cifra la 10-15 milioane de euro pentru grupul ceh. 

La rândul său, Luca D’Agnese, directorul general al Enel România, a afirmat că producătorul şi distribuitorul de energie ar urma să plătească „spre 15 milioane euro pe an“ pentru această taxă.