Conducta Giurgiu-Ruse va fi gata până la sfârşitul anului. Bulgaria rezistă doar o lună în cazul unei crize a gazelor

Conducta de interconectare a reţelelor de gaze naturale dintre România şi Bulgaria, între oraşele Giurgiu şi Ruse, este aşteptată să fie gata până la finele acestui an, a declarat Kiril Temelkov, directorul companiei Bulgartransgaz.

„Tendinţa este să înfiinţăm Bulgartransgaz EAD şi serviciile pe care le furnizăm pe baza unui principiu regional. Ne aşteptăm ca în scurt timp să avem companii străine care vor să utilizeze serviciile de depozitare din Bulgaria“ a declarat Telmenkov, potrivit agenţiei bulgare Focus, preluată de Agerpres.ro

Lucrările la această conductă au început în 2012. Iniţial, interconectorul trebuia să fie gata în 2013, apoi, lansarea lui s-a amânat pentru ianuarie 2014, iar termenul limită a fost iarăşi extins din cauza dificultăţilor tehnice. Conducta Giurgiu-Ruse va avea o lungime totală de circa 25 kilometri, dintre care 15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei, 5,2 kilometri pe cel al României, iar 4,14 kilometri reprezintă traversarea subterană a fluviului Dunărea. Totodată, vor fi construite şi două staţii de măsurare a parametrilor tehnici ai gazelor naturale. 

Conducta de gaze Giurgiu-Ruse va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an. Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 de milioane euro, iar 8,9 milioane euro sunt asigurate de Comisia Europeană. Finanţarea din partea companiei bulgare Bulgartransgaz se ridică la 14 milioane euro, iar firma română Transgaz participă cu 10 milioane de euro.

Bulgaria rezistă doar o lună fără gaze în cazul unei crize

O nouă criză a gazelor este foarte probabilă, a avertizat ieri şi Vasil Ştonov – ministrul bulgar al Energiei, care a mai afirmat că ţara sa s-ar afla într-o situaţie extrem de dificilă în cazul suspendării livrărilor de gaze din Rusia, din cauza crizei din Ucraina, transmite Novinite.

Bulgaria primeşte toate gazele necesare prin intermediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina şi România, producţia locală fiind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate furniza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deşi e încărcat cu suficiente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fiind esenţială o extindere a acesteia.

Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei crize a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclusiv de transport şi logistică.

Oficialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar centralele termice ar trebui să fie pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

Potrivit ministrului, Bulgaria ar reuşi să facă faţă timp de o lună unei crize a gazelor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze.

Apărare pentru South Stream

Ştonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofia încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele legate de conducte de gaze, prioritatea fiind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia şi Serbia.

Declaraţia sa vine după ce Uniunea Europeană a cerut pentru a doua oară Bulgariei să suspende lucrările la gazoductul rus, ameninţând voalat ţara cu sancţiuni, după ce un portal din Bulgaria a postat videoclipuri care arată că în portul Varna încă sosesc ţevi pentru gazoduct, iar muncitorii lucrează la aranjarea acestora.

Ştonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană, luând măsuri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

O nouă criză a gazelor, foarte aproape

Gazprom a oprit din iunie livrările către Ucraina, în urma disputelor privind preţurile şi datoriile. În ultimele două săptămâni, Gazprom a redus de mai multe ori alimentarea către Polonia, Slovacia, Austria şi România, cu procente diferite, motivând că are nevoie să îşi încarce propriile rezervoare subterane din Rusia.

Ucraina primeşte acum gaze din vestul Europei, prin Polonia şi Slovacia, măsură care a iritat concernul rus.

Mai puteţi citi: