Codirlașu: România poate fi în recesiune tehnică, dar pe ansamblu 2025 va fi pe un plus mic. Ce spune INS

Scăderea consumului s-a accentuat în noiembrie, astfel că există riscul să înregistrăm o reducere a produsului intern brut şi în trimestrul IV din 2025 faţă de trimestrul anterior şi să avem recesiune tehnică, consideră preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu.

România poate intra în recesiune tehnică. Foto arhivă

„Avem o creştere trimestrul III 2025 faţă de trimestrul III 2024 de 1,7%. Aş spune că această creştere în acest trimestru cumva ne garantează faptul că pe tot anul vom închide cu un uşor plus. Mai mic decât cel înregistrat în 2024. În 2024 am avut 0,9% creştere de PIB. În 2025 probabil o să avem spre 0,5% sau poate uşor sub, dar va fi plus. Aceasta este vestea bună. Vestea mai puţin bună: este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în trimestrul III versus trimestrul II o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în trimestrul IV anul trecut s-ar putea ca şi trimestru IV faţă de trimestru III să fie tot un minus pe partea de PIB. Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic. Dacă mă uit la consum, s-a accentuat scăderea consumului. Avem 4,8% scădere în noiembrie 2025 versus noiembrie 2024. Scăderea e mai mare decât cea înregistrată în octombrie, tot pe date anuale. Se vede, consumul a fost lovit de majorarea de fiscalitate. Pe de o parte avem şi efectul de bază în 2025, pentru că în 2024 efectiv s-a aruncat cu bani în economie. Acele politici nu erau sustenabile pentru creşterea consumului. Cumva şi de aici a venit această scădere, dar ce a declanşat, începând din august această scădere a consumului, majorările de taxe", a declarat, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu.

El a spus că este posibil ca şi în luna decembrie să se înregistreze o scădere a consumului.

Mai mult, Adrian Codirlaşu susţine că şi în 2026 consumul va fi „lovit" pentru că se pierde putere de cumpărare, dar şansa României o constituie atragerea de fonduri europene.

„Ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene. Dacă facem suma am avea acces undeva la 20-25 de miliarde de euro pe care să le luăm. Nu cred că avem capacitatea să le luăm pe toate, dar măcar să depăşim 15 miliarde de euro. Istoric noi am luat undeva la 11-12 miliarde de euro. Asta a fost maximumul în 2023", a afirmat Adrian Codirlaşu.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în creştere evoluţia economiei din perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025, care a urcat cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor provizorii (II) publicate vineri.

Datele INS arată că Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% - în termeni reali - faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024.

INS a revizuit în creştere evoluţia economiei din primele 9 luni ale anului trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în creştere evoluţia economiei din perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025, care a urcat cu 0,9% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, conform datelor provizorii (II) publicate vineri.

INS anunţa pe 5 decembrie că economia României a urcat, în primele nouă luni din 2025, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce în trimestrul III din 2025 Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 0,2% raportat la trimestrul precedent, potrivit datelor provizorii (1).

Datele INS arată că Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% - în termeni reali - faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.416,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,5% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 518,092 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.339,921 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,9% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul III 2025 varianta provizorie (2), PIB a crescut cu 0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 101,6% la 101,7%), iar dinamica VAB s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1) (de la 101,7% la 101,8%).

Potrivit INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat o creştere a contribuţiei, de la +0,5% la +0,6% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (109,2%); industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,2%); construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,8%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 112,1% la 112,2%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, o creştere a contribuţiei la modificarea PIB, de la +0,1% la 0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,9%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2025, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,6 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,8%); cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,4 puncte procentuale (de la 102,7% la 106,1%); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,3% la -0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -7,1 puncte procentuale (de la 103,2% la 96,1%); formarea brută de capital fix, de la +2,7% la +1,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,3 puncte procentuale (de la 108,3% la 105,0%).