Ciucă, întrevedere cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia. Ce subiecte au fost pe agendă

Premierul României a vorbit cu reprezentanții confederației patronale despre relația dintre stat și mediul de afaceri, în special pe zona de reglementare legislativă și aspecte legate de domeniul muncii.

Reprezentanții Guvernului și ai Confederației Patronale Concordia FOTO gov.ro

„Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, care reunește companii care generează peste 30 la sută din Produsul Intern Brut al României. Cu această ocazie, au fost analizate mecanismele de colaborare dintre Guvernul României și mediul de afaceri, care au generat, anul trecut, o importantă creștere economică, într-un context marcat de numeroase crize regionale și globale”, arată comunicatul de presă al Guvernului.

„Datele publicate astăzi de INS, care confirmă una dintre cele mai mari creșteri economice la nivel european pentru țara noastră, 4,8 la sută, adică aproape 50 de miliarde de euro în plus, ne arată că am reușit, împreună, prin dialog, nu doar să evităm recesiunea, dar chiar să și performăm”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

„Este o reușită a noastră, a tuturor, iar planurile noastre pentru acest an trebuie să folosească toate resursele și oportunitățile de care dispunem, împreună, decidenți și mediu privat. Capitalul românesc trebuie sprijinit, eforturile dumneavoastră încurajate iar modernizarea economiei, consolidată prin finanțări masive și atragerea de bani europeni”, a mai adăugat șeful Executivului.

Asigurări privind predictibilitatea fiscală

Premierul României a dat asigurări că stabilitatea și predictibilitatea fiscală vor rămâne în parametrii conveniți cu partenerii de dialog, fără schimbări bruște ale reglementărilor în domeniu. Cota unică își continuă „efectele benefice pentru economie și nu se are în vedere introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri. Este important, însă, ca firmele românești să nu se simtă discriminate fiscal față de cele străine”.

„Pentru a gestiona deficitul din ce în ce mai accentuat al forței de muncă, la nivelul Guvernului continuă procesul de eficientizare a procedurilor de recrutare de lucrători din țările non-UE, fără a neglija, însă, programele active de stimulare a inserției pe piața muncii a cetățenilor români”, mai arată Guverrul.

Precizările vin în condițiile în care Guvernul pentru 2023 a fost aprobată venirea ca să muncească în România a 100.000 de lucrători străini, un număr similar cu 2022. Zonele în care sunt direcționați cei mai mulți lucrători străini sunt construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, restaurante și activități de pază.

Muncă cu program redus

Totodată, la solicitarea mediului privat, Guvernul va identifica resursele necesare continuării aplicării programului Kurzarbeit pentru sectoare de activitate economică afectate în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina. Programul Kurzarbeit oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură. Concret, pe baza acestui model, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție.

Din perspectiva programelor guvernamentale de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizei energetice, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a dat asigurări privind soliditatea pachetelor financiare de susținere a acestor măsuri, subliniind importanța fondurilor alocate la nivelul Guvernului pentru modernizarea și dezvoltarea sectoarelor de producere, distribuție și furnizare a energiei electrice.

„Domenii precum energie, industrie agroalimentară și sectorul IT&C reprezintă puncte forte pentru România. Avem un important potențial de dezvoltare economică, pe care mediul de afaceri din țara noastră nu îl poate atinge fără capital, facilitățile fiscale, finanțarea pe termen mediu și lung asigurată de mediul bancar, acces la fonduri europene”, a arătat premierul Ciucă.

Modificările fiscale, dorite de PSD

Discuțiile pe tema modificării Codului fiscal au fost avansate mai ales dinspre PSD, care ar vrea trecerea la o impozitare progresivă, nu păstrarea cotei unice. Aceasta e una din marile doleanțe ale social-democraților. Însă și unii liberali ar vrea reducerea contribuției de asigurarări sociale cu 5%, de la 1 ianuarie 2024. Proiectul a fost depus marți de Florin Cîțu, Gheorghe Pecingină și Dan Vîlceanu.