Cheltuielile din UE generează dispute: Germania și Franța, în opoziție. România cere echilibru

Regulile Uniunii Europene cu privire la datorii urmează să fie reformate pentru a da ţărilor membre un spaţiu fiscal mai amplu pentru a-şi moderniza economiile, însă propunerea a iscat dispute.

Cheltuielile din UE generează dispute

În timp cele unele ţări cred că asta va stimula investiţiile şi relansa creşterea, altele, în frunte cu Germania, se tem că o relaxare a politicii fiscale nu va face decât să crească deficitele şi datoriile unor state membre deja puternic îndatorate, relatează platforma media European Newsroom (enr), citată de Agerpres.

Crizele recente au determinat chiar şi cele mai austere ţări, precum Germania sau Ţările de Jos, să îşi asume datorii publice mai mari, ceea ce a dat naştere la solicitări de reformare a regulilor UE. Prevederile stricte ale blocului comunitar în materie de datorie şi deficit, cunoscute sub denumirea de Pactul de Stabilitate şi Creştere, au fost suspendate temporar din cauza pandemiei de Covid-19 iar această suspendare a fost prelungită din cauza exploziei preţurilor la energie, o consecinţă a războiului din Ucraina.

Prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere ar urma să se aplice din nou, începând din 2024. Cu toate acestea, Comisia Europeană a propus acordarea unei flexibilităţi sporite ţărilor puternic îndatorate, când vine vorba de reducerea datoriilor şi deficitelor.

"Vom avea în vedere simultan atât un tratament egal cât şi luarea în considerare a condiţiilor specifice fiecărei ţări", a declarat la finele lunii aprilie comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Conform regulilor UE actuale privind cheltuielile, deficitele publice ale statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din Produsul lor Intern Brut, iar datoria trebuie menţinută sub 60% din PIB. Tot conform acestor reguli, statele membre trebuie să ramburseze 5% pe an din datoria lor care depăşeşte pragul de 60% din PIB. Pentru ţările puternic îndatorate, această prevedere este una devastatoare pentru creşterea lor economică. Regulile datorează din anii 1990 şi au fost deseori ignorate, chiar şi înaintate de pandemie. De asemenea, urmau să fie reformate înainte de pandemie.

Propunerile recente de reformă păstrează obiectivul anterior referitor la limitarea datoriei, însă va exista o mai mare flexibilitate graţie unor planuri specifice pentru fiecare ţară cu privire la reducerea datoriei. Punctele de vedere cu privire la regulile aplicate datoriilor cât şi cu privire la noile propuneri sunt foarte diferite în rândul statelor membre. Ţările nordice, inclusiv Germania, adepte ale "austerităţii" vor ca regulile să rămână stricte în timp ce statele sudice, precum Italia, susţin că le limitează capacitatea de a face investiţii. Datoriile statelor membre UE au explodat în ultimii 15 ani. UE intenţionează să ajungă la un acord până la finele acestui an.

Berlinul solicită ţinte obligatorii

Germania, un susţinător fervent al disciplinei fiscale, se teme că reformele vor relaxa prea mult constrângerile bugetare ale Uniunii Europene şi vor submina principiul corectitudinii în interiorul blocului comunitar.

Ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a criticat modificările. "Germania nu poate accepta propuneri care sunt echivalente cu o slăbire a Pactului de Stabilitate şi Creştere", a spus Christian Lindner, adăugând că este nevoie de "ajustări semnificative".

Obiecţiile ridicate de Christian Lindner seamănă cu o "reţetă din trecut", a replicat un oficial al Comisiei Europene.

Referindu-se la reformarea regulilor fiscale ale UE, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a susţinut că "trăim într-o lume foarte diferită de cea din urmă cu 30 de ani. Provocări diferite, priorităţi diferite". Noile reguli vor trebui să reflecte aceste modificări, a adăugat Dombrovskis.

Franţa şi Germania au opinii diferite

Comisia Europeană pare să fii încercat să mulţumească Germania cu o propunere conform căreia statele membre trebuie să îşi reducă deficitul cu 0,5% pe an dacă acesta depăşeşte pragul de 3% din PIB.

Însă Franţa nu este mulţumită de această modificare. Datoria publică a Franţei este de aproximativ 110% din PIB.

"Anumite puncte merg în direcţia contrară spiritului reformei. Suntem împotriva unor reguli uniforme automate cu privire la reducerea deficitului şi datoriei", a declarat la finele lunii aprilie ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire. Compromisul propus de Comisie oferă în continuare "o clauză generală de salvgardare" în situaţiile de criză economică majoră.

Majoritatea ţărilor salută ideea unei abordări specifice pentru fiecare stat

Ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, a declarat că salută propunerea Comisiei, în special abordarea specifică fiecărei ţări. Potrivit lui Vincent Van Peteghem, reducerea datoriei simultan cu concentrarea pe investiţii şi reformă este esenţială. Actualul guvern belgian vrea să revină în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere prin reducerea deficitului la 2,9% din PIB în 2026. Guvernul belgian şi-a propus o reducere a deficitului cu 0,8% pe an între 2024 şi 2026.

Ministrul de Finanţe din Ţările de Jos, Sigrid Kaag, a spus că ţara sa este "îndrăgostită" de planurile Comisiei, dar a subliniat importanta "unei reduceri credibile a datoriei" precum şi a supervizării. "Diavolul stă întotdeauna în detalii", a adăugat Sigrid Kaag.

Ministrul spaniol al Finanţelor, Nadia Calvino, care va superviza negocierile în a doua jumătate a anului, a spus că va face "tot posibilul" pentru a aproba noile reguli fiscale în acest an. Spania va prelua preşedinţia rotativă a UE în a doua jumătate a acestui an şi salută abordarea specifică fiecărei ţări din propunerea Comisiei. Între timp însă, autorităţile de la Bruxelles şi Madrid au divergenţe cu privire la prognozele de deficit ale Spaniei. Guvernul de la Madrid a calculat că îşi va reduce deficitul la 3% din PIB în 2024, aşa cum cer regulile fiscale UE care se vor aplica din nou începând de anul următor. În schimb, Comisia estimează că deficitul public al Spaniei se va majora la 3,3% din PIB în 2024.

De la Roma, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti a salutat propunerile de reformă ale Comisiei drept un "pas înainte" care ar putea face posibil să nu se mai revină la vechiul Pact. Cu toate acestea, Giorgetti nu şi-a ascuns dezamăgirea faţă de eşecul aşa-numitei "reguli de aur", care ar fi permis eliminarea investiţiilor strategice din conturile naţionale. "Am cerut în mod vehement excluderea cheltuielilor cu investiţiile, inclusiv a celor din Planul Naţional de Relansare, din calculul ţintei investiţiilor pe baza căruia este măsurată respectarea parametrilor. Am luat la cunoştinţă că acest lucru nu se întâmplă", a spus Giorgetti.

Conform unor simulări tehnice realizate de Bruxelles, ajustarea conturilor Italiei ar putea duce la o reducere a deficitului structural cu 0,85% pe an în cazul unui plan pe patru ani şi cu o medie de 0,45% pe an în cazul unui plan pe şapte ani. În acelaşi timp, Italia este singura ţară care nu a ratificat Mecanismul European de Stabilitate (ESM) şi intenţionează să condiţioneze ratificarea de rezultatul negocierilor cu privire la Pactul de Stabilitate şi Creştere. "Dacă vom începe să condiţionăm totul de orice, va deveni mai dificil să facem progrese", a avertizat comisarul Valdis Dombrovskis.

România cere echilibru

Ministrul român al Finanţelor, Adrian Câciu, a susţinut că pachetul trebuie să asigure un echilibru între "sustenabilitate (finanţe publice sănătoase) şi o creştere economică inclusivă şi sustenabilă (nevoile de reformă şi investiţii)". Adrian Câciu a adăugat că noul cadru ar trebui să creeze suficiente condiţii pentru a stimula investiţiile în statele membre cu dificultăţi economice sau o poziţie fiscală precară.

În prezent, datoria publică a Italiei se ridică la 144,4% din PIB în timp ce Belgia ar urma să aibă o povară a datoriei de 106% din PIB la finele acestui an, cu mult peste limita blocului comunitar.

Slovenia şi Croaţia: O metodologie mai dură pentru ţările mici?

Pe de altă parte, Slovenia se teme că este dificil să se ajungă la o metodologie comună pentru a măsura nivelul de îndatorare, având în vedere diferenţele uriaşe între statele membre. "Cu privire la acest aspect, propunerea de bază a Comisiei nu ne place", a spus ministrul de Finanţe, Klemen Bostjancic, la Bruxelles, în data de 16 mai. Chiar şi aşa, Slovenia a salutat abordarea propunerii referitoare la accentul pe monitorizarea modului cum evoluează datoria mai degrabă decât pe deficitele structurale, în primul rând pentru că acestea din urmă erau foarte dificil de calculat şi rezultatele pot să varieze foarte mult, în funcţie de metodologie, a spus ministrul. Principala preocupare a Sloveniei, în materie de metodologie, este acea că executivul comunitar ar putea să fie mai strict cu ţările membre mici.

Ministrul Finanţelor din Croaţia, Marko Primorac, a spus că ţara sa este mulţumită de regulile actuale şi sprijină noile propuneri destinate consolidării sustenabilităţii datoriei publice şi conferirea unei autonomii mai mari ţărilor membre cu privire la derularea politicilor lor fiscale dar crede că modelul de analiză a sustenabilităţi propus de Comisie este inacceptabil deoarece ar pune Croaţia în rândul ţărilor cu un risc ridicat. "Credem de asemenea că sistemul actual este perfect acceptabil. Nu încălcăm regulile actuale dar susţinem în totalitate orice îmbunătăţiri destinate creşterii transparenţei şi simplităţii în aplicarea metodologiei", a spus marţi Primorac la finalul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor europeni ai Finanţelor.

Potrivit lui Primorac, analizele cu privire la sustenabilitatea datoriei sunt "un model foarte complicat bazat pe o serie de presupuneri care, atunci când sunt încorporate într-un model, plasează Croaţia în zona ţărilor cu un risc ridicat cu privire la datoria publică. Având în vedere situaţia noastră fiscală, această clasificare nu este valabilă în cazul nostru". Primorac a subliniat faptul că nu există niciun motiv pentru a clasifica Croaţia drept o ţară cu un grad mare de risc când vine vorba de sustenabilitatea datoriei publice având în vedere rezultatele fiscale foarte bune ale ţării.

Bulgaria face eforturi spre aderarea la zona euro

Bulgaria speră în continuare că va adera la zona euro până în 2025 şi că va rămâne sub pragul de deficit de 3% din PIB. În 2022, datoria publică a Bulgariei a fost de 22,9% din PIB, potrivit datelor preliminare publicate la finele lunii aprilie de Institutul Naţional de Statistică. Fostul vicepremier, Nikolay Vassilev, a spus că vor trebui să fie măsuri referitoare la partea de cheltuieli din proiectul de buget pentru a ajunge la un deficit mai mic. La data de 31 martie rezerva fiscală a Bulgariei era echivalentă cu peste şase miliarde de euro.

BCE şi FMI

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au salutat propunerile UE de revizuire a regulilor fiscale pentru a impulsiona creşterea economică, însă FMI a cerut şi alte măsuri.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde a spus în data de 26 aprilie că banca salută "eforturile Comisiei de a ajunge la un compromis cu ţările membre pentru că asta este deja incert având în vedere echilibristica pe care o vezi în documente". Lagarde a atras de asemenea atenţia asupra "diferenţelor şi dezacordurilor între ţările membre pentru că se confruntă cu provocări diferite".

Următorii paşi

Uniunea Europeană ar putea reforma Pactul de Stabilitate şi Creştere până la finele anului. Nimeni nu vrea să revină la vechiul sistem de guvernanţă şi nimeni nu vrea să trimită pieţelor financiare un mesaj de incertitudine cu privire la regulile UE. O primă rundă de discuţii formale cu privire la reformarea Pactului este aşteptată să aibă loc la reuniunea Ecofin de la mijlocul lunii iunie.