Cea mai competitivă ramură este cu mult deficitară în faţa exporturilor

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană este percepută, în general, ca o ameninţare de mediul de afaceri românesc. După ce datele Institutului Naţional de Statistică au arătat faptul

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană este percepută, în general, ca o ameninţare de mediul de afaceri românesc. După ce datele Institutului Naţional de Statistică au arătat faptul că aşteptările întreprinzătorilor din ţara noastră s-au înrăutăţit odată cu 1 ianuarie 2007, un studiu realizat de Grupul de Economie Aplicată (GEA) subliniază faptul că principalele efecte ale aderării reflectă, mai degrabă, temeri decât oportunităţi. Astfel, creşterea concurenţei şi majorarea salariilor sunt indicate de mai mult de jumătate din managerii chestionaţi, spre deosebire de lărgirea pieţei de desfacere şi sporirea oportunităţilor de finanţare, care sunt apreciate de mai puţin de un sfert din managerii intervievaţi.

Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul GEA, ne-a declarat că putem spune că avem segmente economice performante. "Dar apare discuţia legată de ce înţelegem prin competitiv - faptul că vin investitorii şi creează locuri de muncă? Dar dacă ne uităm la salarii, atunci vedem că acestea sunt aproape de nivelul minim pe economie. Sau faptul că investitorii aduc valoare adăugată în economie? Dar schimbările structurale se realizează foarte încet", subliniază Liviu Voinea.

Astfel, dacă analizăm structura comerţului exterior al României, atunci reiese faptul că segmentele competitive ale economiei sunt, de fapt, mult deficitare comparativ cu cererea internă, din moment ce valoarea importurilor este mult mai mare. "Cea mai performantă industrie a noastră - producătoare de maşini şi echipamente electrice şi mecanice - înregistrează exporturi la numai jumătate din valoarea importurilor", explică directorul GEA. Spre exemplu, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că exporturile de produse ale companiilor din domeniul respectiv au însumat, pe întreg anul 2006, peste 5,2 miliarde de euro. Dar în acelaşi timp, importurile au depăşit 9,8 miliarde de euro. Similar este şi cazul industriei mijloacelor de transport, unde exporturile din 2006 au totalizat circa 2,5 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de peste 4,7 miliarde de euro. În schimb, ramurile competitive ale economiei româneşti vând în pieţele străine, în special, produse cu valoare adăugată mică. Spre exemplu, datele statistice arată faptul că printre produsele la care se înregistrează excedent comercial se numără tutunul, uleiurile de origine animală sau minereurile metalifere. "Exportăm produse intermediare şi importăm produse finale. Ceea ce anulează toată teoria conform căreia nu trebuie să ne facem probleme pentru adâncirea deficitului comercial, pentru că economia românească se perfecţionează. În realitate, deficitele externe vor continua să se adâncească", consideră Voinea.

Exportăm produse intermediare şi importăm produse finale. Ceea ce anulează toată teoria conform căreia nu trebuie să ne facem probleme pentru adâncirea deficitului comercial
Liviu Voinea
director de cercetare în cadrul GEA