Ce trebuie să facă populația în cazul unui blackout. Patru state europene au rămas fără curent luni

Pana de curent care a afectat luni Spania, Portugalia, Andora și sudul Franței nu va avea efect asupra țării noastre, însă românii ar trebui să știe cum ar trebui să se pregătească pentru a depăși mai ușor inconvenientele provocate de un blackout.

O pană de curent a afectat luni Spania, Portugalia, Andora și sudul Franței

Nu avem nicio problemă în acest moment în sistemul energetic național, a transmis, azi, ministrul Energiei Sebastian Burduja: „În contextul penelor de curent majore din Spania și Portugalia, fac apel la toți cetățenii României să rămână calmi. Sunt în contact permanent cu Dispecerul Energetic Național. Nu avem nicio problemă în acest moment în sistemul energetic național. Acum ne acoperim consumul propriu din ceea ce producem și exportăm peste 200MW. În țara noastră, situația este monitorizată atent și este sub control. Am deplină încredere în experții noștri, care au demonstrat de fiecare dată că suntem capabili să gestionăm situațiile dificile apărute, așa cum au fost și cele din perioada sărbătorilor pascale. Cu privire la cauzele blackout-ului din Spania și Portugalia, prioritatea zero este restabilirea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor. În orele și zilele următoare va exista, cu certitudine, o analiză aprofundată asupra cauzelor și efectelor, inclusiv măsurile necesare la nivel național și european”.

Sfaturi pentru cetățeni

În cazul unei pene de curent de amploarea celei care a afectat luni Spania, Portugalia, Andora și o parte din Franța, cetățenii ar trebui să știe că nu pot face nimic, dacă nu s-au pregătit din timp pentru a depăși inconvenientele provocate de blackout, care pot dura chiar și câteva zile, în cele mai nefericite cazuri.

Enumerăm câteva din sfaturile specialiștilor:

- Bateriile, acumulatori, powerbankurile sau alte device-uri autoîncărcabile sunt esențiale. Așadar, asigurați-vă că le aveți la îndemână, de preferat într-o trusă de prima ajutor, de genul celei folosite pentru cutremur.

- Asigură-te că știi să acționezi și mecanic incuietorile/yalele electrice. Când se întrerupe curentul, acestea rămân în poziția închisă. Alta variantă este să te asiguri că există ieșiri alternative.

- Nu lăsa niciodată rezervorul mașinii aproape gol. Dacă se întrerupe curentul, nu vor funcționa nici pompele de carburanți.

- Dacă ești dependent de un dispozitiv medical alimentat electric, asigură-te că ai un back-up.

- Pe întuneric este de preferat să folosești, mai ales pentru deplasare, device-uri electrice, nu cu flacără deschisă, pentru a reduce riscul de a provoca un incendiu.

- Lasă un întrerupător de la o sursă de iluminat deschis, ca să observi când revine alimentarea. Scoate restul aparatelor din priza, la reluarea curentului pot apărea șocuri electrice care să le afecteze.

Occidentul face scenarii legate de „blackout“. România nu are un plan de răspuns

Autorităţile din România nu au luat, se pare, în calcul o pană masivă de curent electric atunci când au realizat un plan de acţiune în caz de dezastre. Concret, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a preluat din anul 2001 partea de Protecţie Civilă a populaţiei realizează anual un raport al eventualelor riscuri de dezastre. Astfel, într-un ultim astfel de raport nu se spune nimic despre un astfel de eveniment. Concret, sunt menţionate cutremure de pământ, incendii de pădure, inundaţii, urgenţă radiologică şi epidemii, pentru care au şi fost realizate căte o „Concepţie Naţională de Răspuns”.

În plus, raportul mai trece în revistă riscuri majore de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sau de accidente de transport implicând substanţe periculoase, dar nimic despre o urgenţă energetică.

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, declara în 2021 că Austria şi Germania fac periodic scenarii de acest gen pentru că au centre înfiinţate cu acest scop care identifică astfel măsurile care ar fi obligatoriu de luat de autorităţi în astfel de cazuri. „Germania şi Austria au centre care fac scenarii legate de «blackout». Sunt înfiinţate exact în acest scop. Iau 4-5 scenarii privind posibilitatea unui «blackout», inclusiv pe motive de terorism energetic şi parcurg toate posibilităţile. Vorbesc de o probabilitate… Fac asta de 40 de ani, nu este o noutate. Aceste scenarii au în spate o analiză probabilistică. În România ne lovim de probleme din cauza chiciurei care se aşază pe cablurile de înaltă tensiune şi le rup. Dar astfel de probleme sunt remediate relativ repede”, a spus Dumitru Chisăliţă pentru „Adevărul”.

Şi George Niculescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, susţine că există pericolul unui „blackout“, dar e nevoie de un cumul de foarte mulţi factori ca să se întâmple lucrul acesta. „Eu nu aş vrea că lumea să se alarmeze, de aceea am ales să ies, în ideea de a clarifica cât de cât lucrurile. Dacă este o ştire sau o ipoteză iminentă trebuie poziţionată în timp, dar să vorbeşti la modul general că va fi un «blackout» în următorii 5 ani, e relativ, lucrurile acestea trebuiesc digerate puţin şi tratate cu profunzime”, a declarat George Niculescu.

Cum este format sistemul energetic european

Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează ţările Uniunii Europene, ceea ce, potrivit experţilor, ar face imposibilă o pană generală de curent care să se întindă pe un interval mai mare de timp. Apoi, chiar dacă s-ar opri livrarea de gaze prin Ucraina, scenariu puţin probabil, continentul ar fi în continuare alimentat cu gaz natural prin Nord Stream 1. În fine, un alt scenariu luat în calcul de autorităţile de la Viena e un atac cibernetic de amploare asupra sistemului energetic, este şi el puţin probabil, deoarece există un sistem european de protecţie a spaţiului cibernetic.

Reamintim că la începutul anului 2021 a avut loc o masivă pană de curent care a afectat şi România. În data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina. 200.000 de gospodării au rămas fără energie, în toată Europa, iar aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia.

Trusa de supravieţuire

Armata austriacă a sfătuit cetăţenii să îşi facă rezerve pentru a face faţă unor pene de curent masive. Acestea sunt similare celor recomandate de autorităţile europene în mai toate genurile de dezastre. Este vorba de o trusă de supravieţuire din care nu trebuie să lipseacă un radio cu baterii, o lanternă, apă de băut (2 litri de persoană pe zi; 3-5 zile), băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă pentru două săptămâni (paste, orez, conserve…), medicaţie esenţială pentru două săptămâni, trusă de prim ajutor şi articole de toaletă. Apoi este recomandat ca maşina să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin, pentru că benzinăriile nu ar funcţiona.